Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Îl ştiu pe Mihăiţă de când avea vreo 4-5 ani. Pe vremea aceea, pentru el nu era nici o diferenţă între vocea mamei şi zgomotul unei maşini, între mişcarea unei perdele sub o adiere şi un cutremur, între un zâmbet şi o încruntare. Mihăiţă fusese diagnosticat, la vârsta de 1 an, cu autism.
Eroul, lumina şi îngerul lui păzitor se numeşte Mihaela. De când îl are pe Mihăiţă, mama lui s-a luat la trântă cu cei mai îngrozitori monştri pentru ca puiul ei să iasă din întuneric – ignoranţa oamenilor, sistemul medical şi lipsa de informaţii. Dar cel mai rău, cel mai neobosit monstru cu care luptă Mihaela dintotdeauna este lipsa banilor. Numai ea ştie cum a reuşit să îşi ducă copilul ani de zile la terapie, numai sufletul ei ştie cum se strânge ghem când îşi aminteşte de câte ori s-a trezit noaptea, terifiată de gândul că mâine nu va mai avea nici ce-i pune celui mic pe masă, darămite cum să-l ducă la orele de lucru cu terapeuţii care reuşeau, vizibil, în fiecare zi, să facă progrese cu el.
Astăzi, la 11 ani, Mihăiţă merge la o şcoală normală. E în clasa a III-a. Studiază după o programă adaptată nevoilor lui însă, pas cu pas, aşa cum a învăţat să se uite în ochii oamenilor, să articuleze cuvinte, să se îmbrace, să recunoască lucrurile, culorile şi sunetele din jurul lui, acum învaţă să scrie, să citească şi să socotească. “Mihăiţă stăpâneşte acum bine adunarea şi scăderea, citeşte foarte bine, vorbeşte în fraze şi cel mai mult mă bucură faptul că a început să scrie cu litere de mâna. Şi-a îmbogăţit vocabularul, dar până să ajungă la nivelul colegilor de clasă mai are nevoie de terapie”, povesteşte Mihaela.
160 lei pentru 4 ore. De atâţia bani are nevoie Mihaela în fiecare săptămână pentru ca Mihăiţă să nu piardă progresele pe care le-a făcut până acum şi să continue să înveţe. 640 lei pe lună. Pentru unii pare atât de puţin, dar pentru ea e o adevărată avere. Din cei 650 lei pe care ea îi primeşte ca salariu de însoţitor al copilului, 170 lei la cât se ridică alocaţia lui şi cei 150 lei pe care cel mic îi primeşte drept pensie alimentară în fiecare lună, mama şi fiul de-abia se descurcă.
Tu ce faci în fiecare săptămână cu 40 lei? Îţi cumperi cărţi? Ţigări? Îţi faci abonament la metrou sau pui benzină la maşină pentru plimbarea de weekend? Ieşi într-o seară cu prietenii? Dar dacă ai putea să cumperi o literă? Una pe care Mihăiţă să o deseneze cu mâna lui, în caligrafie tremurată şi cu un efort pe care tu nu ţi-l poţi nici măcar imagina. O oră de terapie, 40 de lei, îl duc pe Mihăiţă din ce în ce mai aproape de literele de mână, de înţelegere, de o viaţă normală.
Dacă vrei şi poţi, cumpără măcar una. E simplu. Donează banii într-unul dintre conturile deschise pe numele Mihaela Bădiţa:
BCR: RO 69 RNCB 0502 0511 0702 0001.
BANCA TRANSILVANIA: RO 06 BTRL RON CRT 0224 119 601
BANCA TRANSILVANIA (euro): RO 53 BTRL EUR CRT 0224 119 601
SWIFT: BTRL RO 22 BC A
Sau măcar dă mai departe. Poate prietenii tăi vor să cumpere o oră. O literă.
______________________
Citiţi şi articolul din campania Jurnalului Naţional "Copii speciali într-o Românie autistă"
■ Povestea lui Mihăiţă - "Nu putem renunţa acum!”
Citește pe Antena3.ro
