Îi face mare plăcere să-i spun Drăguţa de Draga. Cam aşa se află ea în sufletul românilor. Viforoasa, clocotitoarea, şefa din filme şi dominatoarele Aneta Duduleanu din Gaiţele sau Coana Chiriţa, cu alte cuvinte,
Draga Olteanu Matei se destăinuie că în realitate ea, omul, este altfel:
„Sunt fricoasă, cumplit de timidă, de exemplu, n-am curajul să-i scriu maestrului Beligan, deşi simt în fiecare zi să-i trimit o scrisoare. Eu, cea adevărată, sunt rea de gură, dar nu sunt bătăioasă, nu dau buzna, sunt timidă. Mă întrebi care a fost mai pe sufletul meu, Aneta din Gaiţele sau Coana Chiriţa. Mi-a ieşit mai bine rolul din Gaiţele la teatru decât Chiriţa. Bine i-a reuşit Chiriţa la teatru Tamarei Buciuceanu la Iaşi, ea a jucat Coana Chiriţa a lui Alecsandri. Eu am jucat o Chiriţă scrisă de Tudor Muşatescu, o Chiriţă culeasă din toate piesele lui Alecsandri, maestrul Muşatescu semănase şi spirit de muntean în tumultuoasa moldoveancă. Am avut scandaluri cu uriaşul regizor Horea Popescu, care montase un grandios spectacol la Naţional, era ardelean şi parcă eu simţeam mai bine fibra de moldoveancă în Chiriţa. Eu, Draga, nu aduc rolul la mine, mă duc totdeauna eu spre rol. Şi acum în filmarea emisiunii tale de la Antena 2 eu joc un rol, eu timida joc un rol. Mă absoarbe totdeauna scena, nu văd nimic în jur, în timpul filmărilor sau pe scenă nu beau nici apă în pauză, iar cu o zi înainte sunt aşa de concentrată, că abia răspund monosilabic celor din jur".
Ca în tot ce face, Draga, Drăguţa de Draga şi sentimentul de iubire îl simte original. Este surprinzătoare maniera în care-şi arată iubirea faţă de soţul său, medicul Matei, chiar după zeci de ani de căsnicie.
Draga este un om luminos, tonic, vesel, dar dacă vrei s-o necăjeşti să i te adresezi Draga Olteanu. Dacă nu ataşezi şi numele soţului, dacă nu-i zici Draga Olteanu Matei, te mustră zdravăn. Şi se mai războieşte pentru ceva de neiertat, se războieşte cu cei care maltratează limba română.
A migălit lungă vreme la scenariul filmului după „Dumbrava minunată" a lui Sadoveanu. A scris scenariul şi a desenat scenele cu lumea fermecătoare a Dumbravei. Avea mari emoţii când a citit scenariul scris de ea în faţa familiei Maestrului Sadoveanu. Nu uită că a doua zi a felicitat-o Profira Sadoveanu, i-au trimis vorbe bune toţi membrii familiei Ceahlăului Literaturii Române.
„Mi-am făcut cariera din roluri mici. În rolurile mari, peste 50% e succesul scriitorului. Spunea marele Caragiale: «Talentul e un cusur din naştere, talentul e boală grea». Dacă n-ai talent, poţi să faci orice şcoală, degeaba. Aşa e cum zici, generaţia mea a fost de excepţie. Amza, Albulescu, Sanda Toma, Rauţchi, Cozorici, Rebengiuc, Rucăreanu. Am avut şansa unor profesori uriaşi, Costache Antoniu, Radu Beligan, Aura Buzescu, Bălţăţeanu, Finteşteanu, Irina Răchiţeanu, Mihai Popescu. Ai dreptate când spui, Florine, că talentul este o Dumnezeire, pe care unii o primesc din ceruri. Mă întrebi dacă regret că n-am jucat un mare rol de Caragiale. Zici Joiţica, dar nu mi-ar fi plăcut Joiţica, dacă am o părere de rău e că n-am jucat Miţa Baston din «D'ale Carnavalului». Dar sunt foarte bucuroasă că am fost solicitată pentru rolul din «Narcisa sălbatică». M-a entuziasmat scenariul alert, plin de întâmplări, condensat, bine scris. Iar atmosfera pe platou este fantastică, cei doi regizori, actorii, truditorii din platou, toţi sunt foarte buni."
Drăguţa de Draga a împlinit 77 de ani, dar ea face parte etern din inima românului. Inegalabila nu poate fi confundată cu nimeni şi timida Draga spune: „E suportul meu, eu chiar iubesc tare oamenii şi marea mea realizare este ce zici tu, că am servit sufletul românesc".