Exerciţii pentru coloana vertebrală

Medicul Sebastian Diaconescu, specialist recuperare la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Bucureşti, explică pentru cititorii Jurnalului de sănătate afecţiunile coloanei vertebrale şi modul în care durerile cauzate de acestea pot fi ameliorate.

Lombosciatica sau lombosacralgia reprezintă o afecţiune caracterizată prin durere lombară inferioară de cauză mecanică, generată de suferinţa atât a ţesuturilor moi lombare, cât şi a structurilor vertebrale (disc, ligamente, articulaţii vertebrale posterioare).

Medicul Sebastian Diaconescu precizează că, "sub raport clinic, includem: durere lombosacrată izolată, durere lombosacrată cu algii (dureri) pe membrul inferior, cât şi durerea lombosacrată cu algie iradiată, radiculară".

Specialistul precizează că, în cazul durerilor de spate, kinetoterapia se efectuează în funcţie de starea clinică a pacientului.

Se diferenţiază patru perioade:
1 – perioada acută, caracterizată prin dureri intense lombosacrate, cu sau fără iradiere; pacientul nu-şi poate calma durerile nici în decubit (corpul e întins la orizontală) şi prezintă contractură lombară, cu sau fără blocadă;

2 – perioada subacută: durerile din decubit au dispărut, bolnavul se poate mişca în pat fără dureri, se poate deplasa prin cameră, poate sta pe un scaun un timp mai mult sau mai puţin limitat, durerea fiind suportabilă dacă nu-şi mobilizează coloana;

3 – perioada cronică: pacientului poate să-şi mobilizeze coloana, durerile fiind moderate, astfel încât nu-l mai forţează să adopte autoblocarea lombară; în ortostatism (menţinere a corpului în poziţie verticală) şi mers, durerile pot apărea după o perioadă mai lungă; pot persista contracturi paravertebrale (de-a lungul vertebrelor sau a coloanei vertebrale);

4 – perioada de remisiune completă, între cele de boală evidenţiate clinic, considerând cauza lombosacralgiei mecanice ca "nevindecabilă", potenţial putându-se repeta oricând puseul dureros.
Fiecare dintre aceste perioade are scheme proprii de kinetoterapie.

Obiectivele kinetoterapiei în perioada acută sunt următoarele: reechilibrarea SNV (sistemul nervos vegetativ), relaxarea generală, scăderea iritaţiei radiculare sau a nervului sinovertebral, relaxarea musculaturii lombare dureroase.
În această perioadă este important să se adopte anumite posturi care să nu agraveze durerile.

"Una dintre cele mai indicate poziţii: culcat pe burtă, cu o pernă dură şi voluminoasă sub abdomen. Dacă durerea nu cedează, se va încerca decubitul lateral "în coş de puşcă" (culcat pe-o parte cu genunchii flectaţi, cu mâinile între genunchi, cu capul în hiperextensie, presând cu mâinile o pernă aşezată pe epigastru". Durerile mai pot fi atenuate uşor şi dacă se aplică în zona afectată ceva cald.