Sperietoarea de ciori din farfurie

Lungă vreme o serie de teorii de largă circulaţie puneau la zidul infamiei o serie de alimente pe care le considerau crimă şi pedeapsă.A mai înaintat medicina şi adesea s-au mai lărgit cătuşele cele strînse aprig pe faima unor alimente şi ele au început să nu mai fie percepute ca diavoli întunecaţi.

Lungă vreme o serie de teorii de largă circulaţie puneau la zidul infamiei o serie de alimente pe care le considerau crimă şi pedeapsă. Rechizitorii peste rechizitorii făcute de mari medici, care arătau cu deget acuzator că o serie de alimente trebuie cît mai atent evitate fiindcă fac furtuni în organism. A mai înaintat medicina şi adesea s-au mai lărgit cătuşele cele strînse aprig pe faima unor alimente şi ele au început să nu mai fie percepute ca diavoli întunecaţi. Nu s-a ajuns chiar la faza de a transforma aceste alimente mult hulite în dive strălucitoare către care să se îndrepte toată atenţia publicului, dar nici perso­najele de smoală nu mai sînt. Nu mai sînt prezentate ca Iago.  

Oul

Un exemplu în privinţa schimbării macazului, cu care erau privite unele alimente acum o vreme, este oul. Cum suna actul de acuzare la adresa oului? Oul este cel mai periculos depozit de colesterol. Că în gălbenuş s-a strîns doldora de colesterol şi că să mănînci ouă cît mai rar. Iar cei cu proces de ateroscleroză, deci cu hipertensiune şi boli de inimă, chiar aveau o anume interdicţie la ouă, fiindu-le permise unul-două pe săptămînă. Între timp, ştiinţa n-a mai îmbrăcat în acuzaţii oul, ba a declarat că oul este foarte hrănitor. În gălbenuşul de ou se găsesc cele mai valoroase proteine din punct de vedere calitativ. E drept însă că gălbenuşul are ceva mai mult colesterol. Dar să nu se uite că, în realitate, cam 70% din colesterolul existent în organismul omului este fabricat de propriul ficat.  Deci majoritatea colesterolului vine din propria producţie de cole­sterol şi doar 25-30% din colesterol este adus din alimentaţie. Tocmai de aceea medicamentele împotriva colesterolului mărit se referă,  pe de o parte, la inhibarea producţiei de colesterol a ficatului, iar alte medicamente îşi  propun să micşoreze absorbţia de colesterol în intestin.  Revenind la recomandări, omul e bine să mănînce unul-două ouă fierte sau sub formă de ochiuri româneşti în apă, la două-trei zile. E bine ca ouăle să fie bătute în ciorbă şi în mîncare. Albuşul de ou este mai puţin nutritiv şi unora le provoacă alergii.  

Cafeaua

A fost o vreme în care pe cele mai spurcate liste alcătuite de medicină privind alimentele periculoase se găsea şi cafeaua. Se zicea că ceştile de cafea lovesc în inimă, în vase, în tubul digestiv. Cu timpul, criticile medicinei la adresa cafelei s-au mai îmblînzit şi astăzi cafeaua chiar nu mai figurează pe tabelele cu alimente periculoase. Cardiologia rosteşte clar următorul sfat: omul poate bea cafea, dar să se oprească dacă, după un număr de ceşti cu cafea, inima începe să fîlfîie şi pare că o ia la alergătură. Cînd omul simte că a atins pragul de palpitaţii date de cafea, nu-şi mai face altă ceaşcă.  

Untul

Era o vreme în care untul era prezentat ca un înger făcător de bine în toate cele. Mai nou însă medicina spune că trebuie să existe şi o frînă cu care să domolim consumul de unt. Mai ales adulţii trebuie să înţeleagă că untul are multe grăsimi. Dar el se poate consuma fără exces, fiindcă untul conţine vitamine liposolubile. Oricum, ceva trebuie să evităm, să nu se prăjească mîncăruri şi carne în unt, fiindcă el este mai gras decît uleiul şi produce mai multe acroleine rele în urma prăjirii. Margarina trebuie însă evitată. Nu amintim decît că primarul New York-ului a interzis folosirea margarinei în peste 20.000 de localuri şi cofetării din marea metropolă americană.

Legumele şi fructele

Un alt slogan se află pe buzele tuturor. Trebuie să mănînci cît mai multe legume şi fructe. E adevărat că ele sînt recomandate datorită bogăţiei în vitamine şi microelemente. În plus, zahărul cel mai bun pentru organism (glucidele) este cel conţinut de fructe şi legume.  Iată şi un alt argument în favoarea legumelor şi fructelor.  Ele conţin fibre vegetale care facilitează tranzi­tul intestinal, ştiut fiind că unul dintre necazurile omului modern este constipaţia. Dar nici consumul de-a valma de legume şi fructe nu este o scofală. Pentru oamenii sănătoşi sînt recomandate legume proaspete sub formă de salate, pentru oamenii bolnavi e bine ca legumele să fie prelucrate în mîncăruri şi ciorbe. Copiii trebuie să mănînce din belşug fructe. Dar oamenii graşi trebuie să tragă frîna de mînă în consumarea în exces a fructelor, fiindcă ele sînt bogate în zahăr şi aduc destul de multe calorii.


FIBRE. Pentru oamenii cu suferinţe ale tubului digestiv nu sînt recomandate următoarele legume: varză, castraveţi, ridichi. Acestea conţin fibre mai rezistente la acţiunea fermenţilor digestivi, deci produc balonări, crampe, chiar şi crize de bilă.


RECOMANDĂRI. Una dintre legumele binevenite este dovlecelul, căci el se digeră uşor şi este gustos. Sînt agreate de medicină şi următoarele legume: salata verde, ardeii graşi, broccoli. Roşiile sînt bune, dar pentru cei care au avut criză de pietre la rinichi e bine ca roşiile să fie curăţate de coajă şi de seminţe. Usturoiul este foarte binevenit pentru cei cu afecţiuni cardiovasculare. Şi fructele trebuie folosite din plin, dar şi aici cu discernămînt. Cei suferinzi de co­lite de fermentaţie e bine să-şi prepare fructele sub formă de compot sau ca mere la cuptor.


PREPARATE TRADIŢIONALE. E bine ca omul să mănînce tot mai multe mîncăruri tradiţionale, mîncăruri gătite după obiceiurile locului, cu alimente şi carne existente în zona natală. Pentru că de generaţii şi generaţii organismul omului s-a acomodat cu carnea animalelor ce cresc în ţara lui, care pasc iarbă de pe pămîntul locului de baştină. Şi să nu uităm că există vorba aceea “mîncarea ca la mama acasă” şi lăuda­tul permanent al plăcintelor făcute de bunica, ce ne delectau copilăria.