La CNADNR, autostrăzile se surpă direct de pe hârtie

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) aşteaptă în vara aceasta finalizarea unor studii de fezabilitate pentru care a cheltuit peste 53 milioane de lei, fără să ştie dacă acestea vor  folosi la ceva. Proiectele trebuie revizuite fie pentru că datele adunate nu mai sunt valabile, fie pentru că sunt proaste. CNADNR recunoaşte că este ţepuită cu regularitate de autorii studiilor, însă tot la ei apelează.

Compania de drumuri a cheltuit pentru refacerea a doar cinci studii 53,3 milioane de lei, fără TVA, circa 11,85 milioane de euro, fără a avea vreo garanţie că proiectele vor fi duse la bun sfârşit sau că nu va plăti, la anul, alte milioane pentru o nouă revizuire.

Cel mai scump este contractul pentru „Revizuire Studiu de Fezabilitate Autostrada Sibiu – Piteşti”, care a costat 29.075.309 lei, atribuit asocierii SPEA Ingegneria Europea SA Milano Italia Sucursala Bucureşti &Tecnic Consulting Romania SRL, cu termen provizoriu de finalizare decembrie 2016. În octombrie, ar trebui terminat studiul revizuit pentru Autostrada Sibiu - Făgăraş, în valoare de 16.313.856 lei, bani ce revin asocierii Aecom Ingenieria SRL-Consitrans SRL-Search Corporation SRL. De asemenea, 5.635.644 lei au fost alocaţi revizuirii SF al podului peste Dunăre în zona Brăila, studiu care trebuia finalizat în mai 2016, de către asocierea ISPCF SA-E.D.I.N. SRL-S.T.E. SRL-Pegaso Ingegneria SRL. Alţi 1.203.860,3 lei au mers către revizuirea studiilor pentru podul peste Tisa în zona Teplişa din Sighetul Marmaţiei, ce trebuia finalizat tot în luna mai de asocierea Expert Proiect 2002 SRL-Betarmex SRL, în timp ce revizuirea/actualizarea SF-ului pentru modernizarea DN 71 Bâldana-Târgovişte-Sinaia a costat încă 1.210.769 lei, ce au revenit asocierii Consitrans SRL-Search Corporation SRL.

Scandalos! CNADNR se autodenunţă

Sute de kilometri de autostrăzi ar fi avut România dacă ar fi fost puse în practică toate proiectele pentru care s-au plătit studii după studii, în ultimii 25 de ani. Din păcate, cei mai mulţi kilometri au rămas doar pe hârtie, iar cei construiţi se prăbuşesc, la propriu, de bine ce au fost făcuţi. Aceste incidente penibile au fost cauzate tocmai de studii de fezabilitate prost făcute. Cu toate astea, CNADNR le comandă mereu şi mereu, cu seninătate, ca pe mâncarea la domiciliu, fără să se uite că acestea costă sute de milioane de lei, an de an. Absolut incredibil este faptul că, în caietul de sarcini pentru contractul de revizuire a studiilor pentru Autostrada Sibiu - Piteşti, oficialii companiei recunosc, în scris, că au fost ţepuiţi de prestatorii studiilor comandate, mereu aceiaşi şi aleşi, evident, de CNADNR. Mai mult, autorii studiilor proaste n-au plătit niciodată pentru greşelile lor, pierderile astfel cauzate fiind suportate tot de compania naţională. „Experienţa Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA în derularea proiectelor de elaborare a studiilor de fezabilitate a demonstrat că la nivel de Studiu de Fezabilitate, prestatorii tratează uneori cu superficialitate realizarea de studii şi investigaţii de teren (topografice, geotehnice etc), identificarea proprietarilor terenurilor afectate, identificarea utilităţilor, identificarea siturilor arheologice, a ariilor protejate, dimensionarea lucrărilor, identificarea zonelor de alunecare a terenului şi propunerea de soluţii tehnice adecvate etc., astfel încât la elaborarea proiectului tehnic şi apoi la execuţia lucrărilor s-au constatat diferenţe majore faţă de prevederile studiului de fezabilitate. Aceste diferenţe au generat în timp costuri suplimentare majore în cadrul proiectelor, iar responsabilitatea proiectantului a fost aproape inexistentă”, se arată în documentul CNADNR.

EXPLICAŢIE FOTO

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Unul din cele mai scandaloase exemple de treabă prost făcută, dar plătită extrem de bine, este porţiunea prăbuşită anul acesta, a Autostrăzii Orăştie - Sibiu, imediat după inaugurare. Astfel, pe lângă cele 604,7 milioane de lei cheltuite până acum, se mai alocă încă 70 milioane pentru refacerea tronsonului.

Nimeni nu răspunde pentru greşeli

Alt exemplu este noul pod rutier de la Agigea, de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Chiar dacă obiectivul nu ţine de CNADNR, ci de Portul Constanţa, este totuşi definitoriu pentru cum se fac drumurile şi podurile în România. Din cauza studiului de fezabilitate greşit, proiectul a trebuit refăcut pe parcurs, modificându-se întreaga structură. Din această cauză, proiectul de 50 de milioane de euro, realizat din fonduri europene, a costat cu 15 milioane de euro mai mult, bani suportaţi de statul român.  

Ultima găselniţă a CNADNR, după ce a constatat că plăteşte aiurea sute de milioane pe studii şi lucrări proaste, a fost înfiinţarea unui departament de intervenţie de urgenţă. În traducere liberă, un „detaşament” special pentru peticirea drumurilor. Trupele de „comando” ale CNADNR au primit deja utilaje de peste 40 milioane de lei.