2013, anul în care România vrea să scape de austeritate

Proiectul de buget pe anul în curs îşi propune întoarcerea la nivelul de dinainte de criză
România renunţă la austeritate în 2013 şi îşi schimbă filosofia de acordare a banilor din buget. Premierul Victor Ponta a prezentat aseară în premieră situaţia bugetară a naţiunii într-un document intitulat “Bugetul cetăţeanului român”.

Astfel, toată România va produce în acest an 140 de miliarde de euro, ceea ce echivalează cu circa 7.000 de euro de fiecare român. Acesta este produsul intern brut, însă bugetul este de circa o treime din această sumă. În acest an, veniturile statului se ridică la 46 de miliarde de euro, iar cheltuielile la 49 de miliarde de euro. Diferenţa de 3 miliarde de euro o constituie deficitul, iar finanţarea sa se va face în proporţii egale din surse interne şi externe. Ponta a mai spus că datoria publică a ţării este acum de 51 de miliarde de euro. În 2013, România are de plătit datorii externe de 14,4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro aferente împrumutului de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE). Ca pondere în PIB, România are o datorie publică de 34,7%, doar trei state din Uniunea Europeană – Estonia, Bulgaria şi Luxemburg – având o datorie mai mică.
“Bugetul cetăţeanului”

Ponta a detaliat şi unde se vor duce banii. Cea mai mare sumă, de 11,1 miliarde de euro, se va duce pentru pensii, acestea fiind indexate cu 4%, conform legii. Salariile bugetarilor contorizează şi ele 10,2 miliarde de euro în acest an, iar aceştia îşi vor recupera şi ultima parte de după tăierile de 25% aplicate în 2010. Investiţiile sunt şi ele de 7,8 miliarde de euro, din care o treime sunt fonduri europene. “Avem 5.000 de proiecte începute şi nefinanţate, avem proiecte ce pot fi terminate în 150 de ani, în 250 de ani dacă nu le prioritizăm”. El a mai adăugat că de acum nu se vor mai acorda finanţări de la buget pentru proiectele demarate de autorităţile locale la care există posibilitatea accesării de fonduri europene.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile, necesare funcţionării instituţiilor statului, vor aconta 7,6 miliarde de euro, în vreme ce cheltuielile cu asistenţa socială adună 4,4 miliarde de euro. Ponta a spus că, deşi pare mult, România are cea mai mică pondere de cheltuieli sociale dintre toate statele UE. Alte 2,5 miliarde de euro se duc pe dobânzile la credite, subvenţiile vor înghiţi 1,1 miliarde de euro, în vreme ce contribuţia României la bugetul UE este de 1,4 miliarde de euro. Finalmente, 2,9 miliarde de euro vor fi direcţionate către “alte transferuri şi cheltuieli”.

Unde se duc banii
Defalcate pe domenii, pensiile şi asistenţa socială reprezintă grosul cheltuielilor – 16,5 miliarde de euro. Sănătatea se află pe poziţia a doua, cu 6,2 miliarde de euro, în timp ce transporturile se află pe podium cu 4,9 miliarde de euro. Educaţia primeşte 4,4 miliarde de euro, agricultura va primi 3,8 miliarde de euro, în timp ce pentru ordinea publică şi administraţie se alocă 2,7, respectiv 2 miliarde de euro. Locuinţele primesc şi ele 1,5 miliarde de euro, apărarea şi protecţia mediului câte un miliard.

Plătim pentru greşelile altora
Ponta a mai prezentat şi o listă de mari probleme a căror rezolvare a fost amânată în ultimii ani şi care vor trebui eşalonate. Astfel, există solicitări de despăgubiri pentru bunurile confiscate de regimul comunist care totalizează 8 miliarde de euro. La acestea se mai adaugă 2,2 miliarde de euro ca datorii ale autorităţilor locale, o sumă de 1,4 miliarde de euro pentru hotărârile judecătoreşti câştigate de bugetari şi 770 de milioane de euro pentru cele câştigate de cadrele didactice. De asemenea, mai este necesar câte un miliard de euro pentru restituirea taxei auto şi datoriile din sistemul de sănătate.