Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Absorbţia fondurilor europene se va situa în acest an sub nivelul din 2009, a apreciat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Acesta a mai adăugat că doar agricultura face excepţie, fiind singura zonă care va înregistra absorbţii peste cele de anul trecut.
“La nouă luni suntem la mai puţin de 70% faţă de 2009. Diferenţa este extrem de mare, nu văd cum s-ar putea accelera. Şansele de a avea absorbţia în 2010 sub 2009 sunt extrem de mari. Agricultura şi silvicultura sunt singura zonă care va depăşi absorbţia de anul trecut (...) la structurale şi coeziune, mai puţin de jumătate la nouă luni decât în 2009, sunt datele de la Finanţe (...) fonduri de coeziune, mai puţin de o treime”, a spus Isărescu. Acesta a mai precizat că există interes pentru absorbţie atât din partea companiilor, cât şi din partea BNR, a Guvernului şi a Preşedinţiei, dar gradul redus de atragere a banilor are drept cauze “neînţelegere, lipsă de interes, delăsare”.
“BNR are interes major să se absoarbă aceşti bani, pentru că apare întrebarea din ce plătim 20 de miliarde de euro, din cele 30 de miliarde fonduri de la UE. Deci avem interes (...) Guvernul? Păi ar însemna o mare duplicitate. Preşedintele? Nu facem aici osanale, a spus-o de atâtea ori că reprezintă o prioritate naţională. Deci la vârf există interes. Poate nu e interes pe lanţul de aprobări, ceea ce înseamnă că nu e făcut cum trebuie. Ei ar trebui să-şi ia banii pe bază de realizări, nu doar cantitative, ci şi calitative”, a completat Isărescu. Guvernatorul a mai opinat că la nivelul firmelor interesul este şi mai legitim, întrucât aceste transferuri de bani înseamnă o capitalizare a firmelor româneşti.
“Ca să facem o acumulare primitivă de capital ar trebui s-o luăm de la capăt. Ori s-a mai făcut o acumulare primitivă de capital. (...) O firmă serioasă, nu cei care s-au obişnuit să facă bani pe alte căi, are mare interes în capitalizarea ei”, a mai spus Isărescu. Guvernatorul s-a referit şi la sistemul bancar, care nu este încă pregătit să dea credit firmelor pentru a putea completa partea lor de contribuţie la proiectele cu bani europeni.
Băncile comerciale şi-au dezvoltat reţeaua teritorială după modelul de consum, iar puţini angajaţi din sucursale ştiu să citească un bilanţ, ceea ce le limitează să se reorienteze către finanţarea economiei reale, a declarat Mugur Isărescu.
“Băncile vor fi interesate de cofinanţări, nu vorbesc pe bază de speranţe, au lichiditate, n-au într-adevăr reţea, nu mai este nici un secret, băncile n-au reţea, s-au dezvoltat pe modelul de consum, şi toată reţeaua teritorială e îmbibată cu vânzători de credit. Băncile, vreţi nu vreţi, sunt instituţii care nu pot trăi fără credit şi fără profit”, a spus Isărescu.
El a mai declarat că “rigiditatea băncilor este legată de faptul că în teritoriu, dacă le iei şi le zgâlţâi bine, nu ştiu câţi dintr-o sucursală ştiu să citească un bilanţ”. Pe de altă parte, guvernatorul băncii centrale crede că o parte din vină aparţine şi consultanţilor, care atunci când întocmesc un proiect care priveşte absorbţia fondurilor europene nu urmăresc un model care să fie “citibil” şi în termenii băncilor comerciale.
Eficienţă redusă
România a cheltuit pentru proiecte în derulare 239 de milioane de euro din fonduri structurale europene, din totalul de 19,668 miliarde de euro alocaţi pentru perioada 2007-2013, potrivit unei analize Financial Times (FT). Publicaţia arată că fondurile structurale alocate pentru ţara noastră echivalează cu 916 euro pe cap de locuitor, nivel care face parte dintr-o categorie medie pentru statele UE, de 500-1.000 de dolari, în care se mai regăsesc Bulgaria, Spania şi Cipru. FT subliniază că zeci de miliarde de euro, reprezentând fonduri destinate susţinerii dezvoltării în regiunile defavorizate ale Europei, nu sunt utilizate deoarece guvernele nu pot găsi finanţarea proprie necesară primirii acestor bani.
