Angajaţii-„fantomă” lovesc piaţa muncii

Într-o Românie aflată într-o criză tot mai acută a forţei de muncă, societăţile se confruntă şi cu problema salariaţilor-fantomă. Sunt acei angajaţi care dispar de la serviciu la câteva ore sau zile după ce s-au angajat, fără a oferi nicio explicaţie. Fenomenul “ghosting” devine îngrijorător, mai ales într-o ţară afectată deja de plecarea tinerilor la muncă în alte ţări.

Tinerii nu mai sunt responsabili

Angajatorii sunt de părere că tinerii caută în permanenţă locuri de muncă mai bine plătite şi nu-şi iau angajamente serioase.

 “În speranţa că vor câştiga repede şi mult, ei profită de criza de forţă de muncă, se angajează la firme de prestigiu şi, după o perioadă scurtă, pleacă la alte  societăţi mai generoase, din ţară sau din afara ţării. Avem exemple în acest sens în Bucureşti, Craiova, Bistriţa-Năsăud. Însă nu sunt eu în măsură să găsesc soluţii, există guvernanţi plătiţi pentru asta,” spune Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Salariile mici, o explicaţie

Una dintre explicaţiile oferite de specialişti pentru apariţia acestui fenomen sunt salariile prea mici, astfel că tinerii sunt prea puţin tentaţi să-şi păstreze locurile de muncă. Deşi companiile sunt tot mai afectate de lipsa personalului, nu există statistici care să ateste amploarea acestui fenomen. Locurile de muncă vacante sunt însă tot mai multe. De exemplu, în trimestrul trei din 2018 au fost 63.700 de posturi libere la nivel naţional, în creştere cu 2.300 faţă de perioada anterioară. Teoretic, încheierea unei anexe la contractul de muncă, prin care angajatul să fie responsabilizat, ar ajuta doar formal. “În practică este însă greu deoarece societatea trebuie să se implice în chestiuni juridice pentru a pune în aplicare contractul şi lucrurile se complică. Sigur, de vină este şi structura economică, nu sunt locuri de muncă bine plătite, cu competenţe superioare”, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

 Plecarea de la locul de muncă nu implică niciun fel de sancţiuni asupra salariatului. Nu poţi să ştii de la început ce calităţi umane are un angajat. Îl formezi şi apoi nu mai vine. Şi asta după ce ai investit timp şi bani în pregătirea lui.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni - PIAROM.

Peste 10 ani, trendul se va inversa

De partea cealaltă însă, tinerii se confruntă cu probleme generate de cerinţele în continuă schimbare ale pieţei muncii, dar şi de provocările la care este supus sistemul educaţional. “Nu este vina lor. Acesta este doar efectul de business al corporaţiilor. Acum pe băncile şcolii se află generaţii noi de elevi care aduc de acasă comparaţia nefericită cu cei care au plecat. Pentru că mirajul Occidentului este foarte mare. Încă din facultate studenţii se amăgesc spunându-şi că vor da şi ei o tură pe dincolo şi apoi vor veni înapoi. Dar nu se mai întorc. Lipsa forţei de muncă este foarte mare peste tot. În anii ‘70, Germania a deschis graniţele Turciei, iar acum Marea Britanie, chiar dacă a ieşit din UE, a lăsat piaţa muncii deschisă şi este avantajos pentru ei să absoarbă această forţă de muncă pe care noi o pregătim. Nu avem ce să le facem. Peste 10 ani, trendul se va inversa, oportunităţile salarizării vor fi atrăgătoare, va veni şi presiunea asiaticilor şi a Republicii Moldova. Românii de peste Prut au standarde de muncă foarte înalte, sunt bine pregătiţi,” este părerea prof. dr. de economie comportamentală Adrian Mitroi, din cadrul ASE Bucureşti.

Mulţi angajaţi dispar după perioada de training în care companiile investesc în ei. De multe ori nici măcar nu mai vor să răspundă la telefon. Societăţile şi angajaţii au explicaţii diferite asupra fenomenului.

Există competiţie şi pe piaţa muncii

Dacă până de curând vechimea într-o companie era relevantă pentru a avansa în carieră, în prezent lucrurile sunt diferite. “Acum, timpul nu mai este relevant. Angajatorii trebuie să se adapteze, trebuie să înţeleagă faptul că nu doar în vânzări există competiţie, ci şi în domeniul resurselor umane. Corporaţiile găsesc în România un teren profitabil care serveşte unui Occident aflat şi el în deficit de forţă de muncă. Este motivul pentru care industriile care au nevoie de aceşti tineri îi recrutează încă din anul II de facultate. Studenţii sunt foarte eficienţi, nu abandonează şcoala, chiar dacă fac lucrurile la minim, sau vor alege un master uşor”, potrivit profesorului Adrian Mitroi.

Infrastructura, un mare handicap

Pe de altă parte, multe companii reclamă productivitatea scăzută a angajaţilor români, comparativ cu cei din Vest, însă acest lucru se întâmplă din cel puţin două motive. Primul este defazajul tehnologic, iar al doilea este legat de infrastructura deficitară, în opinia profesorului Adrian Mitroi. Aşa se face că românii petrec foarte mult timp pe drumul dintre serviciu şi casă.

Timpul pierdut între serviciu şi casă este unul activ, care nu este folosit nici la muncă, nici pentru odihnă. De exemplu, dacă ar exista un tren rapid Bucureşti-Ploieşti, care să străbată această distanţă în 20 de minute, sau Bucureşti-Braşov în 40 de minute, ori Bucureşti-Timişoara în două ore, câte afaceri ar înflori?

Adrian Mitroi prof. dr. în economie comportamentală ASE Bucureşti