Cât ne costă „jandarmul” care ne păzește bugetul

România nu mai are nevoie de bani de la FMI, situaţia economică este suficient de solidă ca să nu mai fim constrânși să ne împrumutăm la instituţia de la Washington. Nu am mai tras nici măcar un euro, din 2011, deşi de atunci am mai avut două acorduri, în valoare totală de 5,5 miliarde de euro, pe care le-am încheiat doar ca să avem o plasă de siguranţă.

Actualul acord va expira la finele lui septembrie şi deja atât autorităţile române, cât şi analiştii economici cred că ar fi bine să începem tratativele pentru o nouă înţelegere, a patra consecutivă. Neîncrederea că putem să ţinem în frâu cheltuielile bugetare în 2016, an electoral, că putem să păstrăm un ritm decent de creştere economică, dar şi situaţia incertă în care se află economia mondială sunt principalele motive.

„Avem an electoral în 2016 şi deja există foarte multe discuţii, pe lângă aprobarea Codului Fiscal, care au impact bugetar negativ. Discuţii despre creşterea cheltuielilor sociale cu salariile şi probabil şi cu pensiile, am auzit despre o iniţia¬tivă prin Parlament despre a 13-a pensie”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef Raiffeisen Bank. „În economia globală iar se adună nori, sunt probleme în China, atunci când se va produce creşterea ratei de politică mone¬tară a SUA, vor apărea efecte pe pieţele financiare, va afecta şi creşterea economică din Europa. Este bine să menţinem o relaţie cu FMI”, a spus profesorul de economie Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe. Nu faptul că avem sau nu acord cu FMI ne va pune într-o lumină bună în ochii investito¬rilor, ci ceea ce vom face, spune Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Finan ciar-Bancari şi economist şef BCR. Problema este că am dovedit în timp că fără FMI nu avem capacitatea de a lua decizii economice corecte.
„Depinde de ce vom face, dacă vom merge fără Fond, dar nu luăm decizii riscante, România va fi foarte bine privită pe pieţele internaţionale. Pe de altă parte, dacă, odată eliberaţi de chingile Fondului, vom începe să facem ca în trecut, să dăm drumul la cheltuieli, pieţele ne vor penaliza”, a explicat Crăciun.

Patru tipuri de acorduri
Stand-by (SBA). Plăţile sunt condiţionate de realizarea unor obiective. Creditul este luat în etape după gradul în care sunt îndeplinite condiţiile impuse. Poate fi tratat şi preventiv.
n Linie de credit f lexibilă (FCL). Este pentru ţările cu fundamente economice puter¬nice şi plata nu este condiţio¬nată de realizarea de obiective.
n Linie de precauţie şi lichidi¬tate (PLL). Este destinat ţărilor care nu îndeplinesc standardul pentru FCL, dar nu necesită ajustări de politici economice.
n Facilităţi de Finanţare Extinsă (EFF) este destinată în special ţărilor în criză care se confruntă cu dezechilibre struc¬turale şi care nu pot fi reme¬diate pe termen scurt.

Plasă de siguranţă: 16 milioane de euro
Ultimele două acorduri pe care le-a avut România au fost de tip stand-by, însă autorităţile române le-au tratat preventiv, adică nu au tras niciun ban. Au preferat să ştie că au la dispoziţie o sumă de bani în caz de nevoie. Acordul dintre 2011-2013 a fost în valoare totală de 5,3 mld. de euro, dintre care 3,5 mld. de euro de la FMI, 1,4 mld. de euro de la CE şi 0,4 mld. de la BM. Actualul acord este de 4 miliarde de euro, sumă împărțită egal între FMI şi Uniunea Europeană. Deci, una peste alta, România a avut pusă deoparte de la FMI suma de 5,5 mld. de euro din care nu a tras niciun ban. Totuşi, pentru aceştia România a plătit un comision de neutilizare de 0,15 la sută pe an, adică 16 milioane de euro, în patru ani.

Între a nu avea o relaţie cu nimeni şi a face deficit bugetar de 4%, cum era să se întâmple dacă nu se reexamina Codul Fiscal, cum e mai bine? De ce să nu ai un acord care să te protejeze, mai ales dacă privim la ce se întâmplă în economia globală?
Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe

Cine mai are acord în UE
Dintre toate ţările din UE, numai Cipru, Grecia şi Polonia mai au acum acor¬duri în derulare cu FMI. Primele două au aranja¬mente de tipul Facilităţi de Finanţare Extinsă, care se acordă ţărilor aflate în criză. În schimb, Polonia are cel mai lejer acord, cel de tip linie flexibilă.

Faptul că nu suntem în stare să avem politici economice coerente pe picioare proprii spune multe despre guvernanța economică din România. De câte ori am aban¬donat relaţia cu FMI am acumu¬lat dezechilibre masive.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal