x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Ce se fac aleşii când nu mai intră în Parlament? Directori

Ce se fac aleşii când nu mai intră în Parlament? Directori

de Cristian Anton    |    04 Sep 2017   •   09:00
Ce se fac aleşii când nu mai intră în Parlament? Directori

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) nu are vreo importanţă instituţională ieşită din comun, motiv pentru care politicienii Puterii o folosesc pentru a-şi răsplăti colegii cuminţi. De regulă, parlamentari care nu au mai prins un nou mandat, dovadă a faptului că partidul îşi recunoaşte datoriile pe care le are faţă de aceştia. Aşa se face că preşedintele AAAS şi cei trei vicepreşedinţi sunt toţi ex-parlamentari PSD sau UNPR. Salariile sunt ca pentru bugetari, adică mai mult decât mulţumitoare, în schimbul unui simulacru de muncă. De altfel, AAAS adăposteşte oameni foarte descurcăreţi la toate nivelurile, precum Aracsia Magdalena Benţia, şefa Direcţiei Insolvenţă, proprietara a 11 apartamente în Bucureşti.

 

Florin Daniel Geantă a fost numit în martie 2017 preşedinte al AAAS de către fostul premier Sorin Grindeanu. Geantă a devenit deputat în 2008, din partea PDL Bucureşti, dar ulterior a migrat către UNPR şi PSD, unde nu a mai prins însă un post de ales al neamului. Fost director de vânzări la producători de ţigări şi medicamente (British American Tobacco, Hermes Pharma), dar şi la firma de salubritate Urban SA, Florin Daniel Geantă a ajuns şef peste autoritatea care gestionează activele statului.

Daniel Geantă

AAAS are pe 2017 un buget de 18,6 milioane de lei, din care 13,3 milioane de lei reprezintă cheltuieli cu personalul. Autoritatea are peste 200 de angajaţi.

Geantă deţine trei terenuri în Otopeni, Chiajna şi Bucureşti, două apartamente şi o casă în Capitală, 80.000 de lei şi 2.000 de dolari în conturi bancare. Preşedintele AAAS a încasat 62.651 lei de la Camera Deputaţilor, în timp ce soţia a câştigat 171.048 lei la Urban SA.

Vicepreşedintele doctor în filosofie

Marian Vasiliev este vicepreşedinte AAAS din ianuarie 2017, funcţie în care a venit după un mandat de senator. Fost primar al oraşului Murfatlar, Vasiliev a fost ales deputat pe listele PPDD, iar din noiembrie 2016 este preşedintele facţiunii din UNPR care nu recunoaşte fuziunea cu PMP. Fostul senator are un master în relaţii Publice şi Comunicare, iar în perioada 2013-2016 a urmat studii doctorale în filosofie la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, filială a Universităţii Tehnice Cluj-Napoca. Vasiliev are ca avere doar un Renault, două împrumuturi bancare de 130.000 lei, iar ultimele venituri sunt cele de senator, respectiv 68.452 lei. Filosoful de la AAAS mai are şi patru firme, toate fără activitate.

Vicele AAAS, executat silit

Din 22 august a.c., Laurenţiu Chirvăsuţă a înlocuit-o pe Andreea Claudia Popescu în funcţia de vicepreşedinte AAAS pe care aceasta o ocupa din 2014. Chirvăsuţă a fost ales senator PSD de Galaţi în 2008, în 2012 devine deputat UNPR, pentru ca în 2016 să treacă înapoi la PSD, fără a mai prinde însă un mandat de parlamentar.

700.000 lei

este datoria fostului deputat Laurenţiu Chirvăsuţă pentru care BRD i-a executat silit o casă, în 2015.

Inginer constructor de meserie şi patron de posturi de radio în Galaţi, fostul parlamentar ajuns vicepreşedinte AAAS are bijuterii şi ceasuri de 6.900 euro, titluri de stat de 32.000 lei şi venituri de 130.347 lei declarate pentru anul trecut de la Camera Deputaţilor.

Consilier local - deputat - vice AAAS

Violeta Tudorie este vicepreşedinte AAAS din aprilie 2017, funcţie în care a fost numită de fostul premier Sorin Grindeanu după ce nu a mai prins un post de parlamentar la alegerile din 2016. Tudorie a fost deputat PSD în Bucureşti după ce, iniţial, a fost aleasă consilier local în Sectorul 2. Violeta Tudorie are terenuri agricole în Vrancea şi Olt, intravilane în Ilfov, Bucureşti şi Olt, două apartamente în Bucureşti, o casă în Olt, un apartament în Ilfov şi patru spaţii comerciale în Capitală. Fostul deputat mai deţine o Dacia 1310, un Audi, un Nissan şi un Ford, bijuterii de 10.000 de euro şi a raportat pentru anul trecut venituri de 59.400 lei de la Camera Deputaţilor.

Averea uriaşă a unui director AAAS

Preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi AAAS nu au făcut publice salariile câştigate aici, fiind instalaţi la şefia autorităţii de doar câteva luni. Veniturile lor trebuie să fie însă mai mari de 50.000 de lei, o medie a câştigurilor salariale declarate de directorii AAAS. Printre aceştia, atrage atenţia Aracsia Magdalena Benţia, şefa Direcţiei Insolvenţă, venită în AAAS după ce a ocupat diverse funcţii de conducere în Ministerul Culturii şi cel al Sănătăţii. Benţia deţine circa 30.000 de metri pătraţi de teren în judeţul Dâmboviţa şi, până în iunie 2016, nu mai puţin de 11 apartamente în Bucureşti.

Directoarea AAAS îşi întreţine imperiul imobiliar cu venituri de numai 35.000 lei, atât cât a încasat tot anul trecut de la Ministerul Sănătăţii şi AAAS.

Anul trecut, a vândut o garsonieră cu 29.000 de euro, dar i-au mai rămas zece apartamente: două pe strada Dristorului şi câte unul pe Şoseaua Pantelimon, Calea Călăraşilor, Intrarea Odobeşti, Intrarea Târgu Frumos, Bulevardul 1 Decembrie, Bulevardul Iuliu Maniu, Bulevardul Camil Ressu şi strada Roma. Directoarea de la AAAS mai are un Opel şi un Ford, dar şi datorii la bănci de 400.000 franci elveţieni şi 96.000 de euro. Veniturile familiei sunt completate de cei 20.000 lei aduşi de soţul ei, medicul Dan Răzvan Benţia, şi 3.360 euro din închirierea apartamentului de pe strada Roma.

Cu ce ce ocupă AAAS

Autoritatea are atribuţii în domeniul administrării, privatizării, postprivatizării şi valorificării creanţelor, cu o “contribuţie esenţială la maximizarea rezultatelor administrării intereselor economice ale statului”, după cum se arată în prezentare sa. AAAS reprezintă statul român în procesele de la Curtea de Arbitraj Internaţional iniţiate de afacerişti precum Hassan Awdi sau fraţii Ioan şi Viorel Micula. De asemenea, AAAS este instituţia prin care urmează să fie plătite şi restul despăgubirilor pentru victimele FNI, cifrate la circa 300 de milioane de lei.

 

×