Constructorii străini îşi bat joc de noi pe miliardele noastre

Trei din companiile străine care au primit, împreună, cele mai mari contracte de infrastructură din România ultimului sfert de secol, au intrat în conştiinţa publică nu prin amploarea proiectelor derulate, ci prin întârzierile nesfârşite şi calitatea proastă a lucrărilor făcute. Astaldi (Italia), FCC Construccion (Spania) şi Max Boegl (Germania) au pierderi şi datorii uriaşe, nu-şi plătesc dările la stat şi nici partenerii de afaceri, sunt criticate de toţi miniştrii Transporturilor care le vizitează şantierele părăsite, dar cu toate acestea câştigă în continuare cele mai importante proiecte. Numai în ultimii zece ani, cele trei companii au primit contracte de peste cinci miliarde de euro.

Italienii de la Astaldi sunt, de departe, favoriţii tuturor guvernărilor de până acum, dar şi cei mai criticaţi de autorităţi. Astaldi Spa Italia Sucursala România Bucureşti a raportat pentru anul 2016 o cifră de afaceri de 337.909.305 lei şi pierderi de 70.916.044 lei, cu 487 angajaţi. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, italienii au datorii totale de 1.023.332.069 lei.

5.000.000.000 euro reprezintă valoarea contractelor primite de cele trei companii în perioada 2007- 2017 de la statul român

FCC Construccion SA Barcelona Sucursala Bucureşti, un alt constructor pentru care guvernanţii au dezvoltat un fetiş, a înregistrat în aceeaşi perioadă afaceri de 246.823.408 lei şi pierderi de 52.503.963 lei, cu 153 angajaţi, dar şi datorii de 547.223.485 lei, potrivit aceleiaşi surse. În fine, Max Boegl România SRL, de asemenea omniprezentă pe lista câştigătorilor de mari contracte, a declarat afaceri de 52.303.303 lei şi pierderi de 23.087.197 lei, cu 129 angajaţi, precum şi datorii totale de 64.778.938 lei. Max Boegl Aeroport Sibiu SRL, o filială a nemţilor, apare în evidenţele ANAF cu datorii la stat de 28.525.040 lei, sumă valabilă la data de 30.06.2017.  

Dragnea trimite procurorii la Astaldi

În septembrie 2017, liderul PSD Liviu Dragnea spunea că procurorii ar trebui să investigheze situaţia de la CFR, somată de Astaldi să plătească 71,5 milioane de euro pe baza unor erori dintr-un contract. „Procurorii poate investighează de ce statul român trebuie să plătească unor firme, în general străine. Nu facem lucrări, în schimb plătim. Guvernul ar trebui să trimită asta la procurori pentru că nu e în regulă. Se plătesc pentru tot felul de pretenţii”, a declarat Dragnea.

Astaldi a cerut CFR-ului bani pentru lucrări nefăcute, dar între timp a mai primit două contracte în valoare de peste 1,5 miliarde de euro

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Somaţia Astaldi vine după ce compania italiană a primit de la CFR, în august, alături de FCC Construccion şi Convensa, contractul pentru modernizarea tronsonului Gurasada- Simeria, în valoare de 600 milioane de euro. În mai, Astaldi- FCC Construccion- Salcef Construzioni Edili e Feroviarie- Thales Systems primeau tot de la CFR două contracte de 785 milioane euro pentru reabilitarea unor secţiuni feroviare pe Coridorul IV Pan- European. 

Avertizări şi de la noul ministru

Noul ministru al Transporturilor, Felix Stroe, a intrat şi el tare în constructorii de autostrăzi. “Am vrut să am o discuţie cu toţi constructorii de pe toate loturile Autostrăzii Lugoj Deva pentru a vă spune tuturor că vă înţeleg provocările pe care le-aţi întâmpinat în teren, dar eu voi avea toleranţă “0” la întârzieri şi la lucrări de proastă calitate”, a spus Stroe. Ministrul s-a referit şi la contractele câştigate în număr (prea) mare de aceleaşi companii străine, care nu-şi onorează însă obligaţiile. “Le-au câştigat corect, le-au câştigat legal, dar fără să-şi evalueze corect forţele, posibilităţile. S-au repezit să liciteze, probabil şi cu preţuri mai mici, nerealiste, şi, uitaţi, sunt depăşiţi ca forţă, ca organizare, ca utilaje, capacitatea managerială de a urmări lucrările, ceea ce nu vom mai permite. O companie care nu a demonstrat că are capacitate de organizare şi managerială de a urmări lucrările, că are numărul de utilaje necesar nu vom mai permite să obţină contracte mai mult decât poate să ducă", a completat ministrul Transporturilor. 
 

Italienii, urecheaţi şi de Firea

Şi Gabriela Firea, primarul Capitalei, se arăta nemulţumită de cum tratează Astaldi contractul din Piaţa Sudului. “Nu pot trena la nesfârşit cu această investiţie, care afectează viaţa economică şi socială a locuitorilor. Sunt contrariată de lipsa de acţiune a executantului, graficele de execuţie transmise de dumneavoastră sunt incomplete, nesusţinute de ritmul execuţiei lucrărilor şi nu corespund din punct de vedere contractual”, declara Firea în martie 2017.

Boc, despre FCC- Astaldi: “Sunt profund nemulţumit”

În iulie 2012, şi ministrul Relu Fenechiu voia să rezilieze un contract cu Astaldi: “Prost decurg lucrările la Magistrala V, am avut o întâlnire cu cei de la Astaldi, le-am cerut în cel mai scurt timp să stabilească un grafic de lucrări și o strategie pentru continuarea lucrărilor”. În octombrie 2011, premierul Emil Boc reproşa constructorului FCC Construccion- Astaldi întârzirile la lucrările de pe Autostrada Arad- Timiţoara: "E foarte târziu raportat la termenul de iunie pe care îl aveaţi de făcut. Nu e un tronson greu care necesită lucrări de artă inginerească. Sunt profund nemulţumit de faptul că nu se respectă termenele şi angajamentele contractuale în România. O să discut cu ministerul de penalităţi”, a spus Boc. Anterior, fostul ministru Radu Berceanu anunţa la jumătatea anului 2006 că va penaliza Astaldi din cauza calităţii defectuoase a lucrărilor şi a depăşirii termenului-limită de execuţie la pasajul rutier Otopeni, centura de nord a Capitalei, precum şi la tronsonul de drum dintre ele: “Sunt foarte multe lucrări de proastă calitate. Cele care ţin de proiectare, vor fi refăcute din fonduri de la stat, iar celelalte vor fi reparate pe banii constructorilor”.

Boagiu, către Astaldi: “Aţi încâlcit toate lucrările în România”

“Nu este primul contract în care sunteţi în întârziere. Bani sunt, nu aveţi nicio justificare. Nu mă impresionează că atunci când vine ministrul în teren aţi umplut drumurile de maşini şi muncitori. Colegii mei de la CNADNR au fost prezenţi aici toată săptămâna trecută şi nu au găsit pe nimeni”, spunea ministrul Transporturilor Anca Boagiu în aprilie 2011 celor de la Astaldi pe şantierul DN 79 Arad- Oradea. “Cereţi bani mulţi în plus pentru că aţi stat degeaba, dar nu veţi primi. Dacă lucraţi, primiţi bani. Ajunge cu lucrări începute şi neexecutate. Aveţi foarte multe lucrări în România şi pe toate le-aţi încâlcit. Ori le duceţi la bun sfârşit, ori renunţaţi, că deja ştiu prea multe din detaliile şi culisele contractelor”, le-a mai transmis Boagiu italienilor de la Astaldi.

Judecător revoltat de Astaldi

În ianuarie 2008, românii de la Hidroconstrucţia cereau falimentul Astaldi, pentru datorii neachitate la construcţia Centurii Craiovei. Atitudinea italienilor l-a revoltat atunci până şi pe judecător. Astaldi nu a adus nici măcar un extras de cont la dosarul care se judeca la Tribunalul Bucureşti, invocând că ei nu sunt persoană juridică. "Dacă nu sunteţi persoană juridică, atunci cum încasaţi banii de la statul român? Şi cum încheiaţi contracte?", a răbufnit magistratul.

Ce alte contracte au mai primit Astaldi- FCC- Max Boegl

Zilele trecute, Astaldi - IHI Infrastructure Systems Co. Ltd. (Japonia) au primit contractul de jumătate de miliard de euro pentru construirea podului suspendat peste Dunăre de la Brăila. Săptămâna aceasta, FCC Construccion- Aqualia Intech-  Suez International au semnat contractul de 111 milioane de euro pentru extinderea staţiei de epurare de la Glina. În aprilie 2016, Astaldi- Max Boegl- Astalrom- Consitrans a primit un alt contract, de 100 milioane de euro, pentru realizarea unui lot din Autostrada Braşov - Târgu Mureş - Cluj- Oradea.

În iulie 2013, directorul Metrorex, Aurel Radu, se arăta gata să rezilieze contractul pentru construcţia metroului din Drumul Taberei din cauza întârzierilor foarte mari, spunând, pur şi simplu, că “Astaldi nu lucrează”.

În septembrie 2014, asocierea Astaldi - UTI semna cu Primăria Capitalei contractul de 22 milioane de euro pentru modernizarea patinoarului Flamaropol. În mai 2014, asocierea Astaldi - Euroconstruct Trading 98 - RCV Global Group primea tot de la municipalitatea bucureşteană contractual pentru pasajul Piaţa Sudului, de 28,3 milioane de euro. În februarie 2011, Astaldi - FCC Construccion - Delta ACM - AB Construct se angajau să realizeze tronsonul de metrou Râul Doamnei- Haşdeu (Magistrala 5) pentru 215 milioane de euro. Iar lista poate continua.    

În timp ce “regii asfaltului” români îşi închid firmele în urma anchetelor DNA, constructorii străini primesc contracte pe bandă rulantă, deşi nu sunt cu nimic mai breji