Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârşitul anului 1989, România era singura ţară din lume care reuşise să-şi plătească datoria externă. Lăsând la o parte costul imens plătit de economie şi de populaţie pentru această sforţare uriaşă, după 28 de ani ne aflăm exact la polul opus. România trăieşte pe datorie, iar creşterea ei este de neoprit. Nivelul datoriei publice totale s-a apropiat periculos de 40% din PIB, nivel considerat de cei mai mulţi analişti ca fiind maxim în cazul nostru. Deşi mulţi politicieni vând iluzia că depăşirea lui nu ar fi o problemă în condiţiile existenţei unei creşteri economice şi a unui serviciu al datoriei acceptabil, pericolul vine din faptul că prea puţini bani ajung în economie pentru a crea plusvaloare.
În anul 2008 când s-a declanşat criza economică, datoria publică a României era de 69 de miliarde de lei (conform metodologiei de calcul prevăzute de SEC 2010), iar la ieşirea din criză, în 2010, ea crescuse spectaculos la aproape 160 de miliarde de lei, ceea ce însemna circa 30% din PIB. Reintrarea din 2011 pe creştere economică nu a însemnat că statul şi-a temperat apetitul pentru împrumuturi, astfel că la sfârşitul anului trecut aceasta ajunsese la 286 de miliarde de lei, puţin peste 38% din PIB. Pe metodologia românească însă, care include în datoria publică, pe lângă contractele directe, şi contractele garantate de Finanţe, inclusiv sumele din contul curent general al Trezoreriei, precum şi datoria contractată de ministere, datoria totală era la sfârşitul lui 2016, de 339 de miliarde de lei, ceea ce însemna 44,7% din PIB.
Datoria publică urcă mai repede ca PIB-ul
Norii negri încep să se adune deasupra economiei mondiale, iar cifrele arată că ea este tot mai şubredă. Vremea banilor ieftini se apropie şi ea din nou de apus, dar în faţa unei noi recesiuni, România nu este mai pregătită decât în urmă cu aproape 10 ani. Deşi în anul 2015, ritmul de creștere al PIB-ului l-a devansat pe cel al datoriei publice, pe ansamblul perioadei 2008-2016, datoria publică a avut un ritm de creștere mai accelerat decât cel al PIB-ului României. De asemenea, în acelaşi interval, cheltuielile de capital (investiţiile din buget, nu sunt incluse fondurile europene) ca procent în PIB au fost în continuă scădere. De la 4,4% din PIB în 2008, acestea au ajuns anul trecut la numai 2,5% din PIB. De exemplu, în 2014, într-o perioadă de creştere economică, în perioada Guvernului Ponta, investiţiile de capital au fost chiar mai mici decât cele făcute în perioada de criză.
Investiţiile statului sunt mici, cheltuielile mari
Deficitul bugetar a fost ţinut sub control de-a lungul anilor pe seama tăierii banilor de la investiţii. În primele opt luni ale lui 2017, cheltuielile de capital au scăzut cu 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce se traduce printr-un minus de 1,5 miliarde de lei. Dacă este să ne raportăm la investiţiile totale, ele au înregistrat o reducere cu 29,5%, ceea ce înseamnă că au scăzut cu 4,4 miliarde de lei, până la 10,5 miliarde de lei. Pe de altă parte, Guvernul ridică tot mai sus ştacheta cheltuielilor publice, iar înălţimea de la care vor cădea acestea va genera probabil efecte şi mai greu de gestionat decât cele din perioada 2008-2010. Să nu uităm că acum, ca şi înainte de 2008, creşterea economică vine din consum, iar reducerea acestuia va duce România din nou pe fundul prăpastiei.
Tot mai puţini români şi tot mai datori
În condițiile în care populația României continuă să fie în scădere permanentă, iar volumul datoriei publice a țării a înregistrat o ascensiune, gradul de îndatorare a populației a crescut în ritm alert, ajungând, la sfârșitul anului 2015, la valoarea de 16.205 lei/locuitor, în creştere cu 21,23% față de nivelul de 13.367 lei/locuitor înregistrat în anul 2013, potrivit unui raport al Curţii de Conturi.
Datoria publică a României (mld. lei)
Perioada 2008 2010 2011 2013 2015 2016
Datoria publică totală 69,02 159,7 193,2 240,8 270 285,8
PIB 524,39 533,88 565,1 637,46 712,83 750
% datoriei în PIB 13,2 29,9 34,2% 37,8% 38 38,1%
Cheltuielile de capital (% din PIB)
2008 - 4,4
2010 - 3,6
2011 - 4
2012 - 3,2
2013 - 2,8
2014 - 2,6
2015 - 2,6
2016 - 2,5%
Cheltuielile de capital (mld. lei)
2008 - 13,85
2009 - 12,57
2010 - 9,17
2011 - 10,48
2012 - 10,82
2013 - 9,77
2014 – 6,96
O nouă criză va prinde economia românească din nou nepregătită din cauza măsurilor fiscale populiste din ultimii ani care au fost orientate spre reducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor, în special cele salariale operate într-un sector bugetar supradimensionat
