Drumuri expres în loc de autostrăzi

Se vor construi în România 656 km de autostrăzi şi 2.226 de kilometri de drumuri expres în următorii 15 ani
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, consideră că România nu are nevoie de multe autostrăzi, deşi suntem penultimii în Europa la numărul de kilometri de autostradă. Aceasta este concluzia desprinsă din noul Master Plan pe Transporturi (document care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014-2030) prezentat ieri de Rus în Comisiile pentru transporturi din Camera Deputaţilor şi Senat.
În schimb, vom avea mii de kilometri de drumuri expres.

Drumuri noi
România ar mai avea nevoie de doar 656 de kilometri de autostradă, care se vor adăuga celor 644 existenţi, 2.226 de kilometri de drumuri expres, 2.674 kilometri de drumuri TransRegionale, 293 de kilometri de drumuri EuroTrans şi 172 de kilometri de variante ocolitoare, conform Master Planului. Documentul prevede construcţia următoarelor autostrăzi până în 2030: Sibiu – Braşov (103 kilometri), costuri estimate de 690 milioane de euro, fără TVA, Ploieşti – Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fără TVA), Craiova – Piteşti (115 kilometri, 870 milioane de euro, fără TVA), Braşov – Bacău (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fără TVA), Gilău – Borş (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fără TVA), Comarnic – Braşov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fără TVA). La capitolul drumuri expres, documentul prevede 16 proiecte: modernizarea centurii existente de sud a Capitalei, Bacău – Suceava, Suceava – Siret, Buzău – Focşani, Bacău – Focşani – Brăila – Galaţi, Turda – Halmeu, Găeşti – Ploieşti – Buzău – Brăila, Lugoj – Craiova, Bucureşti – Alexandria – Craiova, Sibiu – Piteşti, Suceava – Botoşani, Paşcani – Iaşi – Ungheni, Târgu Mureş– Paşcani, Braşov – Piteşti, Bacău – Piatra Neamţ, Constanţa – Tulcea – Brăila (inclusiv podul de la Brăila).
Costurile estimate pentru realizarea celor 656 km de autostrăzi, până în 2030, se ridică la 6,589 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Master Planului General de Transport al României, iar pentru drumurile expres – 17,519 miliarde de euro, fără TVA.

Sibiul şi Alexandria rămân fără autostrăzi
Tronsonul care leagă Piteşti de Sibiu nu se califică pentru autostradă ci pentru drum expres, a declarat ministrul Transporturilor. “Piteşti – Sibiu, conform acestui Master Plan, se califică la regim de drum expres, dacă calculăm din punct de vedere economic, dar şi având în vedere că Sibiu – Făgăraş– Braşov şi tot ce înseamnă Valea Prahovei – Ploieşti – Bucureşti se califică la regim de autostradă, din cauza faptului că se canibalizează una pe alta şi din cauză că Sibiu – Braşov – Ploieşti – Bucureşti este disponibilă pentru peste două milioane de persoane plus o activitate economică masivă existentă din Bucureşti până în Sibiu, iar Sibiu – Piteşti se califică la regim de drum expres pentru că se adresează unui număr de peste un milion de locuitori şi o activitate economică deosebită în zonă”, a spus Rus.

Şi Bucureşti – Alexandria – Craiova este un tronson potrivit tot pentru drum expres.
“Au fost discuţii cu privire la Bucureşti – Alexandria – Craiova, care nu se califică pentru autostradă, aşa cum unii dintre colegii mei şi-ar dori, pentru că se canibalizează cu Bucureşti – Piteşti – Craiova. Pentru a rezolva câteva zone ale ţării noi avem nevoie de partea de vest a ţării, Arad – Timişoara – Sibiu, de fapt Sibiul se rezolvă prin existenţa acelor autostrăzi la care se lucrează deja. Partea de nord-vest a ţării se rezolvă prin continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, partea de centru a ţării se rezolvă la Braşov, cu accesibilitate pe aceste două zone”, a explicat ministrul Transporturilor. Rus a mai adăugat că nu sunt rezolvate, din punct de vedere al infrastructurii rutiere, Moldova, partea de sud-est a ţării, respectiv Constanţa – Tulcea, şi nici zona de sud-vest a ţării, în special Piteşti – Craiova, unde există cel mai mare exportator român.

Studii de fezabilitate blocate, bani aruncaţi
Unele proiecte de autostrăzi, pentru care s-au plătit zeci de milioane de euro pentru studii de fezabilitate, ar putea fi abandonate. “Vom face o analiză privitor la situaţia studiilor de fezabilitate şi vom vedea dacă unele trebuie blocate. Bănuiesc că nu. O să verific, să văd dacă se pierd bani. Ceea ce vă pot spune în acest moment este că între ceea ce s-a gândit de-a lungul vremii şi ceea ce rezultă aici (din Master Plan – n.r.) nu sunt diferenţe foarte mari. Că există un studiu care s-a dus într-o anumită fază şi nu mai e nevoie în felul acesta, el se va corecta şi s-ar putea să existe, să spunem, şi diferenţe sau să se piardă şi ceva bani. Nu am o imagine exactă asupra acestui lucru”, a declarat Rus.

Ministerul Transporturilor a planificat pentru 2014 realizarea studiilor de fezabilitate pentru 1.797 de kilometri de autostradă şi organizarea de licitaţii pentru 375,38 kilometri de autostradă.

Master Planul General de Transport al României ar putea fi modificat în urma dezbaterilor publice, însă “doar dacă cineva demonstrează pe baze ştiinţifice că unele aspecte trebuie modificate”, a precizat Rus. Ministrul a adăugat că documentul este rezultatul unei analize “absolut ştiinţifice” elaborate de cea mai mare companie din lume specializată în domeniu. Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012. Documentul va fi transformat, după ce va fi supus dezbaterii publice, în program operaţional, care va cuprinde termene clare de realizare a proiectelor, documentul urmând să fie finalizat la sfârşitul lunii noiembrie – începutul lui decembrie, a mai spus ministrul Transporturilor.