Lucrările la Canalul Siret - Bărăgan vor fi reluate, după 34 de ani

În următoarele luni se va semna contractul de finanțare, cel mai probabil la începutul lunii aprilie a anului viitor, și vor putea începe lucrările la primii 30 de kilometri din canal. Lucrările fac parte dintr-un program intitulat „Apă în Câmpia Română”, cu un buget de un miliard de euro, prin care se urmărește creșterea suprafeței irigabile, în următorii patru ani, la peste 2,8 milioane hectare, susține ministrul Agriculturii, Florin Barbu. Astăzi, România are o productivitate scăzută în agricultură, iar unul dintre motive este lipsa irigațiilor pe suprafețe extinse.

Din această cauză, România importă tot mai multe produse alimentare, ceea ce face ca ea să fie cea mai expusă țară din UE la fluctuațiile de prețuri, în condițiile în care ponderea alimentelor în coșul de consum este de 29,9% în 2024, aproape de două ori mai mare decât media UE. Importurile de alimente au crescut constant, în timp ce investițiile în extinderea fermelor sunt mult prea lente și, în general, ele sunt realizate de marii jucători, care oricum acoperă deja rafturile celor mai mari magazine la nivel național.

Doar 17% dintre administratorii de exploatații au o formare agricolă completă, în timp ce 83% din terenul agricol este administrat de fermieri cu pregătire de bază, ceea ce limitează eficiența și productivitatea.

40 de miliarde de euro a primit România începând cu 2007, devenind unul dintre principalii beneficiari ai politicii agricole comune a UE, dar rezultatele nu sunt pe măsura fondurilor alocate.

Balanța comercială, tot mai dezechilibrată

Deficitul comercial pentru produsele alimentare a crescut la 3,3 miliarde de euro în 2023, reprezentând 1% din PIB, comparativ cu doar 300 de milioane de euro în urmă cu 10 ani. Recordul de anul trecut va fi doborât cu siguranță anul acesta, după ce numai în primele șapte luni ale anului am importat alimente și animale vii de 6,5 miliarde de euro și am exportat de numai 3,9, rezultând un deficit de 2,6 miliarde de euro. Cererea internă pentru produsele alimentare a fost impulsionată și de politicile fiscale și salariale implementate de guvern după 2014, ceea ce a dus la dublarea volumului vânzărilor cu amănuntul de alimente între 2014 și 2023.

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

Procesarea legumelor și fructelor, un dezastru

După carnea de porc, care este cel mai importat produs alimentar, dezechilibrarea balanței comerciale este generată de importurile masive de alimente procesate, fructe și legume proaspete. Pe de altă parte, lipsa unei industrii alimentare puternice creează mari probleme fermierilor, spune Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. (LAPAR). „Avem peste 800 de companii care au autorizația de a procesa legume și fructe, dar avem doar câteva companii cu prezență națională. Vedem în magazine produse precum bulionul produs în alte țări sau din roșii importate. Vedem borcane cu castraveți murați importați din Bulgaria, iar marfa românească, chiar și puțină, este greu de valorificat. Datele INS arătau că în primele 10 luni ale anului trecut România a importat legume și fructe de 490 de milioane de euro, o sumă consistentă, în condițiile în care avem un mare potențial agricol. Să mai spunem că începând cu 2020 și până astăzi am plătit pentru importurile de legume și fructe circa 6,5 miliarde de euro. Aproximativ 60% din producția românească de legume și fructe este comercializată în piețe și la poarta fermei. Apariția marilor lanțuri de magazine, schimbarea preferinței consumatorilor către produse sortate, ambalate și etichetate continuă să reducă procentul din producția comercializată la poarta fermei și favoarea pieței organizate”, ne-a declarat Nicu Vasile.

Consumul de legume la nivelul regiunii București - Ilfov reprezintă mai mult de 15% din consumul național.

Avantajele aduse de realizarea Canalului Siret - Bărăgan

Cu o lungime de 198 km, realizarea canalului Siret - Bărăgan a fost scoasă la licitație de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în cursul lunii octombrie. Este vorba despre primul lot, în lungime de 23 km, inclus în Etapa I de execuție (51,7 km), iar valoarea lucrărilor este estimată la 200 de milioane de euro. Din lotul scos acum la licitație, 5,71 km au fost realizați, dar au nevoie de reabilitare, iar restul se află în diverse stadii de execuție. Lucrările se vor desfășura pe raza județului Vrancea. Nu mai puțin de 120.000 de hectare s-ar putea iriga odată cu finalizarea construcției porțiunii de 51,5 km. Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti - Mărăşeşti - Focşani - Râmnicu Sărat - Buzău - Urziceni - Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa. Finalizarea construcției canalului Siret - Bărăgan ar asigura apa pentru irigații în nordul și centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv pe 518.000 ha în anii secetoși și pe 700.000 ha în anii medii. Pentru o mare parte din aceste suprafețe irigarea s-ar face gravitațional, fără consum de energie electrică pentru stațiile de pompare.