Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Angajații ANP își acuză șefii de corupție și sunt revoltați pentru că sunt obligați să lucreze ore suplimentare și să fie „colegi” cu deținuții folosiți pentru a suplini posturile de pază rămase neocupate din cauza lipsei de personal.
Polițiștii din penitenciare ies astăzi în stradă, de la ora 13.00, în fața sediului ANP din Capitală, pentru a cere deblocarea posturilor și angajarea de personal calificat. Aceștia acuză și condiții foarte proaste de muncă, în frig, cu șobolani, ploșnițe și gândaci. Protestatarii sunt reprezentați de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP).
Sindicaliștii acuză „lipsa de interes a conducerii poliției penitenciare în identificarea unor soluții pentru eliminarea faptelor de corupției din poliția penitenciară - abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu, trafic de influență, uzurparea funcției etc. - săvârșite de șefii din aparatul central, dar și din unitățile subordonate, eliminarea deficitului de personal care a condus la suprasolicitarea angajaților din penitenciare: planificarea unui singur agent supraveghetor pe secțiile de deținere pune în pericol viața și integritatea fizică a acestuia, planificarea defectuoasă - număr insuficient de polițiști de penitenciare - a formațiunilor de escortare a deținuților pune în pericol atât siguranța personală, cât și siguranța și calitatea misiunilor, mărturie fiind evadarea criminalului periculos care a traversat România în primăvara acestui an”, a transmis federația sindicală, într-un comunicat de presă.
De asemenea, protestatarii cer îmbunătățirea condițiilor de muncă în ANP și în unitățile penitenciare subordonate.
Procedura de angajare durează 8 luni
„Posturile sunt blocate prin ordonanță de urgență, iar atunci când se pot face angajări, procedura este foarte greoaie. Dacă scot posturi la concurs în luna noiembrie, se pot ocupa anul următor, în august. Cei mai mulți angajați din ultimii ani au venit din sursă externă, ceea ce a dus la deprofesionalizarea accentuată a sistemului penitenciar. Nu avem centre de formare profesională, ceea ce a dus la angajarea unor neprofesioniști. Nu există misiuni de îndrumare efectivă a ofițerilor specialiști din penitenciare care să-i învețe pe noii angajați cum să aplice legea”, a explicat, pentru Jurnalul, Cosmin Dorobanțu, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor.
Acesta mai spune că din cauza lipsei de personal și a deprofesionalizării a crescut alarmant numărul ultrajelor, personalul din penitenciare fiind atacat de deținuți, dar sunt și foarte multe crime între deținuți, evadări și părăsiri ale locurilor de muncă ale celor cu regim deschis care pot să fie angajați în afara pușcăriei. Cum sistemul penitenciar este „stat în stat”, știrile despre aceste incidente grave nici măcar nu mai ajung la publicul larg, fiind blocate de conducerea ANP.
Puțini, deprofesionalizați și suprasolicitați
Liderul FSANP spune că angajații care oricum sunt puțini și slab pregătiți profesional mai sunt și încărcați cu un număr foarte mare de sarcini suplimentare, astfel încât să nu mai poată face față cerințelor de la locul de muncă, iar deținuții profită de această stare de lucruri, situația fiind scăpată de sub control.
Citește pe Antena3.ro
În aceste condiții, s-au acumulat, în ultimii ani, peste 1 milion de ore suplimentare prestate obligatoriu de personalul din penitenciare, iar aceste ore nu pot fi nici plătite suplimentar, nici recuperate prin zile libere, pentru că nu ar mai avea cine să-i păzească pe deținuți.
În plus, liderii de sindicat sunt și ei obligați să semneze, anual, că sunt de acord cu prestarea orelor suplimentare ale angajaților, pentru că altfel nu ar mai funcționa penitenciarele, neavând cine să le supravegheze.
„Deja volumul de muncă este atât de mare, încât îi bulversează pe colegii mei. De asta sunt atât de multe ultraje, evadări, părăsiri ale punctelor de lucru. Deținuții au început să se omoare între ei, avem alcool și droguri în penitenciare, pentru că nu mai știm cum să aplicăm legea”, a explicat liderul federației sindicale.
Obligați la peste 180 de ore suplimentare pe an
Deficitul de personal a fost calculat de sindicate la circa 5.000 de angajați, dar la numărul mare de posturi neocupate se adaugă slaba pregătire a noilor angajați. La fel ca în alte sisteme de apărare, pleacă masiv la pensie polițiștii cu experiență și sunt angajați oameni fără pregătire în acest domeniu, care fac față din ce în ce mai greu cerințelor specifice muncii în penitenciare.
„Noi ar trebui să fim circa 18.000 de angajați în sistemul penitenciar, dar suntem 13.000. ANP se laudă că am ajuns la un maxim istoric din punct de vedere al angajărilor, dar degeaba angajezi mulți, dacă nu sunt profesioniști. Locurile la Poliție Penitenciară de la Academia de Poliție nu sunt atractive. Se intră cu nota 5. Se fac posturi cu deținuți care să suplinească personalul din penitenciare. Este o măsură la limita legii și este o rușine pentru noi să fim colegi cu deținuții.
În plus, condițiile de muncă sunt precare. Șobolanii, ploșnițele și gândacii au devenit colegii noștri pe secții de deținere. Până acum avem peste 1 milion de ore suplimentare nerecuperabile. În luna octombrie, în fiecare an, liderii de sindicat sunt obligați să-și dea acordul pentru ca unii angajați să depășească plafonul de 180 de ore suplimentare prestate anual. Dacă nu ne-am da acordul, s-ar bloca sistemul penitenciar. Vă dați seama ce încărcătură psihică au colegii mei, polițiști de penitenciare?”, spune Cosmin Dorobanțu.
Supraaglomerarea a depășit 30%
Conform datelor ANP, în România sunt 24.534 de deținuți, cu circa 1.000 mai mulți decât anul trecut și cu o rată de supraaglomerare de aproximativ 30%, conform liderului FSANP. O astfel de criză nu s-a mai înregistrat din 2016, când numărul deținuților a început să scadă, ajungând sub 20.000 în perioada 2017-2020. Între timp a crescut și numărul locurilor de detenție, dar nu suficient de mult încât să acopere necesarul, în raport cu creșterea numărului deținuților, rămânând în prezent o supraaglomerare alarmantă.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, declara anul trecut, la finalul lunii octombrie, că în penitenciarele din țara noastră erau 23.555 de deținuți, iar investițiile din ultimii ani au crescut numărul de locuri de detenție.
Astfel, în perioada 2021-2022 au fost înființate 721 de locuri de detenție, iar pentru anul 2023 erau planificate 1.275 de noi locuri de detenție, până la finalul lunii octombrie 2023 fiind deja finalizate 643 de locuri, în 8 unități: 188 la Rahova, 107 la Timișoara, 47 la Bistrița, 32 la Arad, 108 la Craiova, 22 la Aiud, 55 la Codlea și 22 la Chichilești, alte 632 fiind gata până la sfârșitul anului.
Dar polițiștii din penitenciare spun că situația nu este atât de „roz” cum a fost prezentată oficial și acuză conducerea ANP de faptul că a investit în ultimii ani doar în crearea de noi locuri de cazare a deținuților, „unele dintre ele fiind create fictiv, din pix”.
FSANP acuză șefii poliției penitenciare de încălcări grave ale legislației specifice sistemului penitenciar, de mușamalizări ale faptelor de corupție, de lipsă totală de transparență în luarea deciziilor, dar și de cheltuirea haotică și ilegală a banului public.
Protestatarii acuză conducerea ANP și de complicitate la acordarea sporurilor salariale doar pentru unii dintre angajați, în timp ce pe ceilalți îi încarcă permanent cu muncă suplimentară. „În timp ce în penitenciare este planificat un singur polițist de penitenciare pe secții de deținere cu aproximativ 150 - 200 de deținuți, în ANP a fost creat, cu încălcarea legii, un compartiment pentru ca anumiți polițiști de penitenciare să beneficieze în mod abuziv și ilegal de sporuri și majorări salariale”, explică sindicaliștii.
Acuzații de investiții fictive
Sindicaliștii mai spun că au „indicii potrivit cărora, pe anumite secții de deținere din penitenciare se fac investiții, însă acestea sunt mascate de reparații curente, în ciuda faptului că Guvernul României a interzis achiziția unor bunuri și servicii în anul 2024”.
Federația sindicală solicită verificarea ilegalităților semnalate și a modului în care au fost cheltuite fondurile ANP pentru crearea de noi locuri de deținere. Angajații se tem și de o posibilă reducere a salariilor, începând cu 1 ianuarie 2025.
Liderul FSANP a declarat, pentru Jurnalul, că după protestul de astăzi speră să poată sta de vorbă măcar cu ministrul Justiției, Alina Gorghiu, pentru că directorul ANP ar fi „fugit” în concediu, ca să nu participe la discuții cu sindicatele. Dacă nici acum nu vor obține nimic de la actualul guvern, protestele vor continua din ianuarie 2025.
