Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ponderea subvenţiilor primite de la bugetul de stat în totalul veniturilor bugetelor locale a avut un trend crescător în ultimii ani, de la 8,7% în anul 2012, la 11,84% anul trecut. Creşterea permanentă a subvenţiilor, precum şi a altor transferuri făcute de la bugetul de stat ne arată o administraţie publică locală tot mai dependentă de centru, care nu reuşeşte să-şi asigure sursele de venit pentru acoperirera cheltuielilor, dar care nici nu se omoară cu firea când vine vorba despre colectarea taxelor şi impozitelor locale sau de atragerea fondurilor europene.
Execuţia bugetului general consolidat ne arată că în fiecare an autorităţile locale nu reuşesc să-şi estimeze corect veniturile şi cheltuielile. În fiecare an, la capitolul venituri se înregistrează un minus, în timp ce la capitolul cheltuieli autorităţile locale reuşesc să depăşească estimările. Inconsecvenţa în elaborarea unor bugete echilibrate, cu surse certe de finanţare, crează dificultăţi în planificarea cheltuielilor, este şi una dintre concluziile unui raport al Curţii de Conturi.
Ponderea impozitelor locale în venituri, tot mai mică
Resursele proprii ale bugetelor locale, formate din cotele defalcate din impozitul pe venit, impozite și taxe locale, au generat în perioada 2010-2017 în medie, doar 16% din totalul veniturilor bugetelor locale, un nivel extrem de mic care anulează orice discuţie despre autonomia locală. De exemplu, ponderea veniturilor proprii în total venituri a fost de 16,8% în anul 2014, în scădere cu două puncte procentuale față de anul 2012 și cu 1,5 puncte procentuale față de anul 2013, deși în valori nominale veniturile proprii au înregistrat o creştere. Mai mult, în 2015 acest indicator a continuat să se deprecieze ajungând la 15,6%. Pe de altă parte, şi gradul de colectare al veniturilor la bugetele locale lasă mult de dorit, el fiind, în medie, sub 85%.
De la teorie la practică, investiţiile se pierd pe drum
Veniturile încasate în anul 2017 de către autorităţile locale s-au ridicat la suma de 74,65 miliarde de lei, în creştere cu 8,5% faţă de 2016, iar cheltuielile totale au fost de 75,05 miliarde de lei, cu aproape 30%% mai mult decât în anul anterior. În acelaşi timp însă, cheltuielile de capital (investiţiile din bugetul propriu) au înregistrat un declin, ele scăzând la 10,43 miliarde de lei, fată de 11,57 miliarde de lei în anul precedent.
O analiză a cheltuielilor de capital realizate de administraţiile locale în ultimii 10 ani demonstrează că ele mai mult clamează interesul pentru acest lucru.
Deşi sumele alocate acestui capitol au crescut, ponderea investiţiilor de capital realizate de administraţiile locale s-a înscris pe o traiectorie descendentă ca procent din PIB.
2017, cel mai slab an pentru cheltuielile de capital
Anul trecut, la un PIB de 842,5 miliarde de lei, investiţiile de capital ale autorităţilor locale au fost de 10,43 miliarde de lei, ceea ce a reprezentat 1,23% din PIB, ponderea lor în PIB fiind cea mai mică după anul 2010. În 2016 aceste investiţii au reprezentat 1,53% PIB, cel mai ridicat procent din intervalul de timp analizat. Reducerea cheltuielilor de investiţii în administraţie a fost însă în ton cu ceea ce s-a întâmplat la nivel general anul trecut în România, când investiţiile de capital ale statului au coborât la cel mai mic nivel din ultimii ani. În primele opt luni ale lui 2017, cheltuielile de capital scăzuseră cu 23,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce se traducea printr-un minus de 1,5 miliarde de lei. Dacă este să ne raportăm la investiţiile totale, care includ şi fondurile europene, ele au înregistraseră o reducere cu 29,5%, ceea ce înseamnă că au scăzut cu 4,4 miliarde de lei, până la 10,5 miliarde de lei.
Subvenţiile de la centru, mai usor de luat de banii UE
Deşi atragerea fondurilor europene este o o şansă pentru autorităţile locale în vederea finanţării investiţiilor, acestea nu au fost prea atrase să valorifice la maxim această oportunitate. Procesul este destul de laborios, modul în care sunt cheltuiţi bani este verificat ulterior la sânge, aşa că interesul pentru banii europeni s-a diminuat. Mult mai profitabilă s-a dovedit a fi pomana guvernamentală, adică subvenţiile, în condiţiile în care alocarea acestora pe judeţe implică şi o puternică component politică. Aşa se face că sumele alocate de la bugetul central sub formă de subvenţii au fost mereu în creştere. Dacă în 2010 ele erau de 5,34 miliarde de lei, potrivit execuţiei bugetare, în 2017 ele au ajuns la 8,84 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere de 60,4%. În acelaşi timp, subvenţiile au ajuns să deţină anul trecut 11,84% din totalul veniturilor, după ce în 2010 ele deţineau doar 10,54%. 60 % cu acest procent au crescut subvenţiile de la bugetul central către administraţiile locale în perioada 2010-2017
Evoluţia veniturilor, cheltuielilor de capital şi subvenţiilor bugetului centralizat al administraţiilor locale (miliarde lei)
An 2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010
Venituri 74,65 28,3 71,71 62,33 56,87 53,44 51,85 50,63
Cheltuili de capital 10,43 11,57 9,63 9,13 8,33 10,17 10,58 10,28
% din PIB 1,23 1,53 1,35 1,36 1,3 1,7 1,87 1,92
Subvenţii 8,84 9,42 8,14 6,9 5,99 4,65 5,67 5,34
% din PIB 1,05 1,24 1,14 1,03 0,93 0,78 1 1
