Învaţă româna la Washington cu un profesor, savurează sarmale, îşi face cumpăraturile la supermarket şi deseori mănâncă în camera de hotel. Nu îi place inflaţia din România, crede că BNR va reuşi să o domolească, dar în acelaşi timp susţine că preţurile sunt mici faţă de restul Uniunii Europene, adecvate oarecum puterii de cumpărare a românilor. Îi plac românii pe care îi compara cu latino-americanii. Ne asigură însă că nu sunt multe asemănări între economiile României şi Argentinei, unde a lucrat în echipa care a contribuit la programul FMI în urma căreia statul latin aproape că a intrat în faliment. Jeffrey Franks a acordat un interviu în exclusivitate Jurnalului Naţional în care spune cum i-ar plăcea să arate România anului 2013.
Jurnalul Naţional: Este economia României un Titanic care riscă să se prăbuşească?
Jeffrey Franks: Nu, nu cred asta. Cred că economia este stabilă acum. Dacă aş vrea să folosesc o metaforă aş zice că economia României a trecut printr-o furtună imensă şi acum tocmai iese cu bine pe partea celaltă a furtunii. Eu cred că viitorul este pozitiv.
Aţi făcut o comparaţie care i-a pus pe gâduri pe mulţi. Cea cu operaţia care a reuşit, dar pacientul riscă să moară. Cum vine asta? De ce nu avem creştere economică dacă programele guvernului, girate de FMI, sunt bune?
În primul rând, vreau să zic că nu am spus asta presei, nu am fost citat când s-a zis asta. Trebuie să aveţi mare grijă să nu citaţi greşit în astfel de situaţii. Uitaţi cum văd eu. Economia, România, a trecut printr- o perioadă dificilă, ultimul an a fost foarte greu, nu există dubiu în această privinţă. Am intrat în criză, prost pregătiţi pentru a face faţă acestei crize mondiale şi ca şi rezultat a fost mai greu pentru România decât pentru alte ţări care au fost chiar mai bine pregatite. Am făcut nişte lucruri foarte dificile pentru a stabiliza economia dar arată mult mai bine. Deci, deficitul fiscal coboară, deficitul contului curent e mult mai jos, exportul a crescut, sectorul financiar e stabil. Multe semnale bune pentru viitor.
Sunt veşti bune, ştim asta. Ba chiar Banca Naţională are o mulţime de rezerve internaţionale, PIB va creşte şi totuşi de ce nu vin investitorii?
Păi investitorii se uită pe tot globul pentru cele mai bune oportunităţi în care să investească şi dacă România vrea să atragă investitorii atunci trebuie să fie una din cele mai bune zone în care să fii tentat să-ţi bagi banii. Cred că am făcut îmbunătăţiri majore în a avea un mediu stabil macro-economic pentru investitori, dar investitorii vor să vadă şi că pot construi afaceri. Pt genera locuri de muncă mai multe în România decât în alte ţări? Să zicem că vrei să înfiinţezi o fabrică în România, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă. Te uiţi la multe astfel de ţări... aşa că România trebuie să aibe politici care să-l facă pe investitor sa zica <>. Deşi am făcut progrese în privinţa asta, dar mai sunt multe de făcut.
Ce facem greşit?
Nu absorbim fondurile UE la fel de bine precum am putea şi rezultatul este că nu avem o infrastructură foarte bună pentru investitori. Avem nevoie de îmbunătaţiri în sectorul energetic, în sectorul transporturilor. Căi ferate mai bune, străzi mai bune, mai multe autostrăzi, capacităţi de producţie mai bune. Avem nevoie de stabilitate politică astfel încât investitorilor să nu le fie frică că legile se schimbă de la o zi la alta.
De ce acum nu mai este nevoie să luăm banii de la FMI, iar până acum o lună-două, Guvernul se chinuia să treacă legi prin Parlament astfel încât să putem lua banii de la FMI? Ce s-a schimbat?
Nu cred că e o schimbare de o lună. Este o schimbare în percepţia investitorilor privind mediul legislativ. România a fost în pericol să nu îşi îndeplinească ţintele din acord pentru că nu aproba bugetul şI nici reforma pensiilor şi a salariilor. Lucrurile astea sunt foarte importante şi dacă nu le făceam, probabil că investitorii ar fi perceput riscurile din România ca fiind mult mai mari. Pentru că am făcut toate acestea riscurile sunt mai mici. Deci şi cantitatea de rezerve care trebuie păstrate la Banca Naţională sunt acum proporţional mai mici. BNR are rezerve considerabile şi nu are nevoie de mai multe. Aşa că vom lăsa banii aia la Washington şi vom începe un nou program de precauţie. Banii vor fi la Washington, aşteptându-vă. Dacă România va avea nevoie de ei vor fi disponibili. Deci, veţi avea şi rezervele de aici şi banii de Washington. Asta înseamnă că este un program mai ieftin pentru că nefolosind acei bani nu trebuie să ne platiţi pentru ei dobândă.
Cum o să arate România în 2013 după alegeri şi după ce programul FMI va fi încheiat?
Păi... nu ştiu! Politic vorbind n-am nici o idee. Din punct de vedere economic aş vrea să văd în 2013 o ţară care creşte stabil cu 4-5 % pe an. Ar fi o ţară cu un deficit bugetar mic şi un mediu legislativ bun şi care absoarbe mult mai multe fonduri UE pentru investiţii în infrastructură. Ar fi o ţară în care sectorul privat ar juca un rol mult mai mare, mai ales în sectoarele cheie. Asta aş vedea eu. Aş vedea şomajul scâzand, aş vedea piaţa muncii mai fexibilă, dar cu salariile în creştere.
Ce creştere?
În concordanţă cu creşterea productivităţii.
Deci depinde de noi...
...da, daca investiţi pentru a face economia mai productiva, creşterea salariilor ar putea fi mai mare.
Credeţi că e posibil să avem companii de stat fără probleme?
Nu va fi uşor, pentru că e multă muncă de făcut în cazul unor întreprinderi de stat, dar este absolut necesar, pentru că dacă aceste firme continuă să piardă bani şi să genereze arierate vor trage în jos creşterea economică. Va fi ca şi cum am încerca să alergăm într-o cursă cu o greutate suplimentară de 20 kilograme în spate, şi nu veţi fi capabili să alergaţi cât de repede puteţi, pentru că va fi o povară. Şi asta fac firmele ineficiente de stat, trag în jos, încetinesc.
Sunteţi de doi ani în România. Cum de aţi învăţat limba română?
Am un profesor în Washington şi iau lecţii, de două ori pe săptămână, aşa că nu fac un progres foarte mare pentru că ar trebui să iau zilnic, dar sunt foarte ocupat.
Profesorul e domnul Tănăsecu (reprezentantul României la Washington-nr)?
(râde) Nu, nu e el, şi dânsul are un program foarte încărcat aşa că nu are timp să mă înveţe.
Cum credeţi că sunt preţurile pentru un român obişnuit?
Este o situaţie nefericită că inflaţia e încă la niveluri relativ mari, dar cred că politicile Băncii Naţionale sunt cele potrivite şi că în timp inflaţia va coborî. Şi asta va face lucrurile mai bune pentru românul obişnuit.
Ce vă place aici? Ce nu vă place? De ce?
Îmi place mult România. Am multe lucruri: e un loc foarte interesant, deoarece economia e foarte interesantă şi simt că ajut, aşa că e frumos. Îmi plac românii. Am petrecut mulţi ani din viaţa mea lucrând în America Latină pentru FMI, aşa că văd destule similarităţi culturale ce îmi plac foarte mult. Îmi place să învăţ limba iar ţara e foarte frumoasă. Am avut puţine oportunităţi de a călători şi vedea ceva dar când am făcut-o am rămas impresionat de frumuseţea peisajelor ţării.
Care e primul lucru care v-a venit în minte când v-aţi gândit la România?
Primul lucru...ei bine, eu sunt economist, aşa că m-am gandit 'cum să fac economia mai bună'.
Dar despre Dracula sau Hagi, sau Nadia Comăneci?
Probabil primul lucru pe care l-am ştiut vreodată despre România a fost Nadia Comăneci, pentru că eram copil când ea era la Olimpiadă; sau Ilie Năstase, e un tenismen faimos. Aceştia au fost primele mele conexiuni cu România. Toată lumea de pe planetă îşi aduce aminte de România prin Nadia Comăneci şI Ilie Năstase (râde)
Cum vă place în România? Unde mâncaţi?
De obicei găsim să mâncăm rapid undeva în jurul hotelului, deoarece muncim mult. Iar uneori luăm prânzul chiar aici în birou şi (angajaţii) aduc mâncare pentru noi. Nu am şansa să ies aşa mult precum vreau.
Aţi gustat din bucătăria locală?
Da, am mers în restaurante româneşti şi mi-a plăcut mâncarea românească foarte mult.
Mici? Sarmale?
(râde) Da, îmi plac sarmalele...
Aveţi timp de a merge la piaţă, sau la magazine, pentru a vedea cât costă pâinea, un kilogram de carne?
De fapt, chiar mă duc. Imediat când sosesc în România mă duc la magazin pentru a-mi lua câte ceva de mâncare în camera de hotel ca să mănânc când mi se face foame. Pentru a fi un bun economist trebuie să urmăreşti viaţa de zi cu zi a oamenilor. Cred că e foarte important.
Comparativ cu salariile, cum vă par preţurile?
Costul vieţii în România e în mod clar mai mic decât în anumite ţări occidentale, e mult mai ieftin faţă de Paris sau Londra. Dar trebuie să fie mai puţin pentru că, aşa cum aţi zis, puterea de cumpărare e mai mică în România.
Aveţi vreun regret personal pentru ceea ce s-a întâmplat în Argentina?
În Argentina? Am lucrat în Argentina acum 15 ani, aşa că a trecut mult de atunci. Mă informez ce se întâmplă dar nu urmăresc foarte îndeaproape, aşa că nu pot spune foarte multe despre Argentina în aceste zile.
Există vreo asemănare cu Argentina? Că mulţi ne compară...
De fapt cred că situaţiile sunt foarte diferite: voi veniţi dintr-o economie centralizată comunistă, Argentina nu a avut niciodată aşa ceva. Voi aţi avut probleme cu inflaţie foarte, foarte mare în timpul tranziţiei, dar Argentina s-a confruntat cu inflaţia de mai multe ori în istoria sa şi e foarte dificil. Bazele economiilor sunt foarte diferite, agricultura e foarte importantă în Argentina, exporturile sunt în principal produse agricole. Aici în România aveţi unele exporturi agricole şi mult potenţial dar exporturile sunt mai mult industriale.