Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit unui raport al Curţii de Conturi referitor la activitatea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) din perioada 2011-2015, statul român nu a încasat redevenţe petroliere în valoare de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 USD). Inspectorii Curţii au constatat grave neregului în activitatea ANRM. printre cele mai grave numărându-se faptul că preţurile de referinţă ale gazelor naturale extrase în România au fost subevaluate de ANRM, ceea ce a dus la stabilirea unor redevenţe mult mai mici.
Astfel, auditul realizat de către Curtea de Conturi a descoperit că „preţurile de referinţă ale gazelor naturale extrase în România, stabilite incorect de către ANRM în perioada auditată, s-au situat sub preţurile de referinţă care ar fi rezultat în condiţiile aplicării pct. II din Anexa la Ordinul preşedintelui ANRM nr.98/1998, respectiv „ca echivalent valoric şi al puterii calorifice pentru un coş de combustibili alternativi, cu cea mai frecventă utilizare în România, cotaţi pe piaţa internaţională”, cu consecinţe „în diminuarea cuantumului redevenţei cuvenite bugetului de stat”. De asemenea, veniturile neîncasate la bugetul de stat, aferente taxei miniere pentru perioada 2011-2015, au fost de 14.287.000 lei.
Angajaţii fac ce-i taie capul
Deşi Curtea de Conturi a constatat încă din anul 2011 în urma unui control care a vizat perioada 2006-2010, suspendarea nelegală a prevederilor Ordinului preşedintelui ANRM nr. 98/1998, precum şi modificarea unor instrucţiuni tehnice privind activitatea titularilor de acorduri petroliere, ANRM a nu a luat nicio măsură, procedând în continuare, în perioada 2011-2015, la stabilirea preţului minim de referinţă în mod eronat la valoarea de 495 lei/mc. Mai mult, asupra constatărilor şi măsurilor dispuse de Curtea de Conturi în urma controlului din 2011 s-au pronunţat atât Curtea de Apel Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. 6717/26.11.2012, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia 972/04.03.2015 (în Dosarul nr. 3356/2/2012), în sensul menţinerii acestora ca fiind corecte şi legale. Pentru cei de la ANRM acest lucru nu a contat.
Valoarea estimată a diferenței de redevență petrolieră cuvenită bugetului de stat pentru perioada 2006-2010 a fost în sumă estimată de 2.407.470.702 lei (866.996.599 USD).
Redevenţe mici şi necolectate
În ceea ce priveşte gradul de colectare a redevenţei miniere, în perioada 2011- 2014, s-a constatat o scădere a gradului de încasare a acestor venituri la bugetul de stat. Astfel, în anul 2014, valoarea redevenţei neachitate a înregistrat valori foarte mari, ajungând la 18% din totalul redevenţelor datorate, față de anii 2011-2012, când sumele restante reprezentau circa 5% din sumele calculate de ANRM și datorare bugetului de stat. Auditul remarcă nivelul scăzut al redevenţelor cuvenite bugetului de stat raportat la nivelul PIB naţional (aproximativ 0,2%) şi în cazul comparării cu alte state care au înregistrat producţii similare pentru principalele resurse minerale exploatate în perioada auditată (cărbune, ţiţei, gaze naturale), și care au înregistrat un nivel al redevenţelor din exploatarea resurselor naturale raportat la PIB, de: Bulgaria (1,9%), Ciad (23,9%), Uzbekistan (13,7%), Libia (36,8%), Vietnam (7,6%), Columbia (8,4%), Yemen (15,6%).
Modul în care ANRM a stabilit şi reglementat preţul de referinţă al gazelor naturale, luat în calculul redevenţei, nu poate fi considerat în interesul statului român, întrucât statul a încasat o redevenţă petrolieră calculată la un preţ situat la aproximativ 30% din preţul de import, raportul Curţii de Conturi
În domeniul energetic se impune necesitatea unor iniţiative legislative clare şi stabile pentru crearea unui cadru legal predictibil în vederea atragerii de investiţii, în condiţiile în care statul nu mai reprezintă principalul investitor în acest sector, subliniază raportul Curţii de Conturi
