Învăluită în praf pe drumuri desfundate, România se târăşte prin UE

La începutul lui 2017, România mai avea încă 1.933 km de drumuri județene și 8.476 km de drumuri comunale de pământ. Alţi 15 kilometri de drumuri naţionale erau, de asemenea, de pământ. În total, aproape 36,1% din reţeaua de drumuri publice din România este formată din drumuri pietruite şi de pământ. Anul viitor, pentru modernizarea acestor drumuri, Guvernul vrea să aloce pentru finanţarea lucrărilor de modernizare a drumurilor judeţene şi comunale doar 450 de milioane de lei.

În total, anul trecut lungimea drumurilor modernizate a crescut cu un infim 4%. Drumurile publice totalizau 86.080 km, din care 17.612 km (20,5%) erau drumuri naţionale, 35.361 km (41,1%) drumuri judeţene, iar 33.107 km (38,4%) erau drumuri comunale, potrivit datelor INS. Anul trecut, 41,7% din drumurile modernizate şi 50,5% din cele cu îmbrăcăminţi uşoare aveau deja durata de serviciu depăşită şi necesitau noi reparaţii.

Cine va beneficia de cei mai mulţi bani

Potrivit Proiectului de Buget pe 2018, cei mai mulţi bani pentru modernizarea acestor drumuri vor fi trimişi de la Bucureşti către judeţele Vaslui -14 milioane de lei, Botoşani - 13,81 milioane de lei, Suceava - 12,93 milioane de lei, Bacău - 12.48 milioane de lei şi Neamţ - 12.55 milioane de lei. Practic, cei mai mulţi bani se vor duce spre judeţele cu o infrastructură deficitară, după care urmează lotul celor mai sărace judeţe din România. În această categorie intră  Buzău - 12,31 milioane de lei, Teleorman - 12,03 milioane de lei, Olt - 12,10 milioane de lei, Dâmboviţa - 11,56 milioane de lei şi Caraş-Severin - 11,22 milioane de lei.

La o trecere rapidă în revistă a alocărilor de la buget pe fiecare judeţ, lucrurile par a fi în regulă.

Având în vedere lungimea reţelei de drumuri judeţene şi comunale, alocările par în foarte multe cazuri disproporţionate.

Judeţul Cluj, cu o reţea de 2.440 kilometri, urmează să primească 9,7 milioane de lei, iar judeţul Giurgiu, cu o reţea de numai 872 kilometri, va primi 11 milioane de lei. Comparaţia este valabilă şi dacă luăm în calcul judeţul Teleorman, care, cu o reţea de 1.147 kilometri, modernizată în proporţie de 53%, va primi 12 milioane de lei. De exemplu, un alt judeţ, Braşovul, care este şi unul preponderent turistic şi ar avea nevoie de o infrastructură rutieră cât mai bună, va primi de la buget doar 8,9 milioane de lei, deşi are o reţea cu o lungime de 1.171 kilometri. Un alt exemplu ar putea fi judeţul Mureş, care, având doar puţin peste 4% din reţeaua de 1.726 km modernizată, primeşte 10,36 milioane de lei, în timp ce Caraş-Severin, cu o reţea de drumuri de numai 1.396 km şi modernizată  37%, primeşte de la bugetul de stat 11,22 milioane de lei.

Cât de proaste sunt drumurile

Potrivit datelor INS, la sfârşitul anului trecut, cea mai mare densitate de drumuri pietruite era în judeţele Neamţ (un kilometru la o suprafaţă de aproape 8 kilometri pătraţi), Botoşani şi Hunedoara (un kilometru la o suprafaţă de 6,5 kilometri pătraţi) şi Argeş (un kilometru la o suprafaţă de circa 5 kilometri pătraţi). Câteva dintre judeţele menţionate mai sus sunt şi cele care au cea mai mare densitare de drumuri de pământ. Astfel, la vârful acestui nedorit top figurează judeţele Hunedoara (un kilometru la o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi), Botoşani (un kilometru la o suprafaţă de 11 kilometri pătraţi), Vaslui (un kilometru la o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi) şi Buzău (un kilometru la o suprafaţă de 10 kilometri pătraţi).

600 de kilometri de drumuri de pământ avea la sfârşitul anului trecut fiecare dintre judeţele Alba, Bihor şi Hunedoara, ele clasându-se pe primele trei locuri în topul „colbul drumurilor”.

Cele mai puţine drumuri modernizate

Cu doar un kilometru de drum modernizat la o suprafaţă de 15 kilometri pătraţi, judeţul Tulcea deţinea la sfârşitul anului trecut supremaţia la acest capitol. El era urmat de Mureş, cu un kilometru la o suprafaţă de 14 kilometri pătraţi, şi de Bistriţa-Năsăud cu un kilometru la o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi.

Numărul km de drumuri judeţene şi comunale, procentul celor modernizaţi şi banii alocaţi în 2018 pentru modernizări