Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pilonul II de pensii, despre care circulă informaţii contradictorii privind naţionalizarea sa, este supravegheat de o structură specială din cadrul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), numită Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private (FGDSPP). Instituţia trăieşte din contribuţiile obligatorii ale celor şapte fonduri private de pensii, iar aproape toţi banii se duc pe cheltuieli de personal. FGDSPP are opt angajaţi, în cazul cărora atrag atenţia atât veniturile impresionante, cât şi culoarele politice urmate pentru a accede aici.
FGDSPP are un Consiliu de Administraţie (CA) alcătuit din trei membri, cărora li se adaugă trei directori şi doi salariaţi. În CA se află Cristian Roşu, preşedinte, numit de ASF şi membrii Crinel Valer Andănuţ (desemnat de Asociaţia fondurilor de pensii private din România) şi Ioan Răceu (numit de Ministerul Finanţelor Publice). Directorul general al FGDSPP este Mircea Oancea, postul de director economic este ocupat de Gabriela Luminiţa Crăciunică, în timp ce Decebal Cristian Barbu este director financiar. Din rapoartele publice ale fondului reiese că în structură lucrează şi Rada Cosmina Crăciun, în timp ce numele celui de-al optulea angajat pare de negăsit.
Şefii FGDSPP şi partidele
Preşedintele FGDSPP este, din 2016, Cristian Roşu, cu o experienţă de peste 15 ani pe piaţa financiară. Chiar dacă nu există o apartenenţă politică clară, trebuie precizat faptul că Roşu este finul lui Liviu Dragnea, liderul PSD. Influenţele politice nu ar fi însă o noutate la numirea şefilor FGDSPP. Fostul preşedinte al fondului, care a ocupat această funcţie între 2011 şi 2016, a fost Mihai Şeitan, fostul ministru PDL al Muncii. În 2016, Cristian Roşu declara venituri de 67.181 lei de la Fondul de Garantare al Asiguraţilor (FGA) şi 188.726 lei de la ASF. Preşedintele FGDSPP deţine 600 metri pătraţi de teren şi o casă în Chiajna, un apartament în Bucureşti, o Toyota RAV, dar şi datorii de 70.000 de euro şi 67.000 lei la BCR. În privinţa lui Crinel Valer Adănuţ, alt membru al CA, nu există declaraţii publice de avere.
Funcţii bănoase la stat
Şi al treilea membru CA de la FGDSPP pare a avea culoar politic. Ioan Răceu a fost şeful ANAF Sibiu până în 2012, când a devenit director în Ministerul Finanţelor. Soţia sa, Minerva Răceu, a fost consilier local PDL în Sălişte, iar în 2016 era salariată a Fondului Român de Contragarantare (FRC) SA, o altă structură din stufosul sistem financiar român destinată privilegiaţilor.
Citește pe Antena3.ro
400.000 lei au câştigat într-un an soţii bugetarii Răceu
Soţii Răceu au 6.000 de metri pătraţi de teren intravilan în localităţile sibiene Sălişte şi Tilişca, un apartament în Sibiu, două case în Sălişte, un Mercedes şi au depus în 2015 şi 2016 suma de 137.500 lei în bănci. Ioan Răceu raporta pentru 2016 venituri de 103.428 lei de la MFP, 25.404 lei ca administrator la Monitorul Oficial, 43.988 lei ca membru CA la Tarom SA şi 45.783 lei de la FGDSPP, în timp ce soţia declara 69.017 lei ca şef birou la Trezoreria Sălişte şi 118.819 lei ca angajată a FRC SA.
De la Dragnea, la Videanu
Directorul general al FGDSPP, Mircea Oancea, activează de peste 20 de ani în domeniul financiar şi al pensiilor private. În ultima declaraţie de avere, din 2013, Oancea apare ca proprietar a 3.000 metri pătraţi de teren intravilan în Bucureşti şi Islaz- Teleorman, două apartamente în Capitală, o casă în Islaz, o Dacia, un Mini şi un Audi, bijuterii de 10.000 de euro, 23.000 de euro şi 430.000 lei în bănci şi fonduri de investiţii şi acţiuni în valoare de 523.000 lei. Directorul general FGDSPP declara atunci venituri de 392.771 lei şi 2.520 de la ASF, 72.983 lei ca administrator la Timpuri Noi SA Jilava, dar şi 195.000 lei din dividende şi vânzări de acţiuni. Într-o declaraţie dată în plenul Parlamentului în 2008, fostul senator Marius Marinescu spune că Mircea Oancea este vărul lui Adriean Videanu, fostul ministru şi lider PDL.
Mediu, Meteo, Delta Dunării, pensii private
Gabriela Crăciunică, director economic al FGDSPP, declara în 2012, pe când activa la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, un apartament în Bucureşti, un Ford Fiesta, un salariu de 78.270 lei, dar şi datorii la bănci de 88.600 euro şi 19.000 lei. Potrivit unor surse, Gabriela Crăciunică este rudă cu soţia directorului general Mircea Oancea. Un personaj interesant din cadrul FGDSPP este Rada Cosmina Crăciun. Director de cabinet în Ministerul Dezvoltării în 2009, sub mandatul lui Vasile Blaga, consiliera secretarului de stat PSD de la Mediu Anne Jugănaru, director de cabinet în prezent la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Rada Crăciun se mai poate lăuda cu funcţia de administrator la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD), dar şi la Administraţia Naţională de Metereologie. Rada Crăciun declara în mai 2017 venituri de 2.604 lei de la Mediu, 18.108 lei de la INCDD şi 57.199 lei de la FGDSPP.
Cât cheltuie FGDSPP pe salarii
FGDSPP avea la finele anului trecut capitaluri de 2,5 milioane lei, din care 2,1 milioane contribuţii de la fondurile private de pensii şi puţin peste 140.000 lei din fructificarea disponibilităţilor plasate. Fondul a înregistrat venituri de 1,6 milioane lei, din care aproape 1,2 milioane lei au mers numai pe cheltuieli cu personalul. Cum FGDSPP are doar opt angajaţi, rezultă cheltuieli de peste 147.000 de lei pe an pentru o singură persoană.
FGDSPP a fost înfiinţat prin lege pentru a ajuta la acoperirea integrală a pagubelor suferite de contributori în situaţia în care unul dintre fondurile de pensii administrate privat ar avea probleme. Rolul său pare însă mai degrabă decorativ, în condiţiile în care provizionul celor şapte fonduri private acoperă aproape integral eventualele pagube. FGDSPP ar interveni doar dacă rezervele băneşti ale fondurilor, aflate în conturi bancare separate, nu ar onora obligaţiile.
Cu sau fără coloratură politică, şefii FGDSPP se bucură de o slujbă tihnită, renumerată cât se poate de generos
