Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce virusul pestei porcine africane (PPA) se reaprinde în România, măsurile luate de autorităţi sunt mai mult de faţadă. Pe 20 august, existau 950 de focare (dintre care 6 focare în exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii de tip A), după ce, de la semnalarea bolii, în 2017, fuseseră eliminaţi 428.744 de porci, iar despăgubirile acordate se ridicau la 253.778.370 de lei. Specialiştii spun că dacă măcar 1-2% din această sumă s-ar fi dat la vremea potrivită pentru cercetare, România nu ar fi avut acum această problemă.
După modelul luptei împotriva gripei aviare de acum ceva ani, şi în cazul virusului pestei porcine africane, autorităţile au aplicat aceeaşi metodă. În prima fază au ascuns adevărul care i-ar fi pus într-o lumină neplăcută. Ştiau de acest pericol, pentru că existau informări de la Comisia Europeană privind acest dezastru iminent, dar nu au luat nicio măsură de prevenţie. În faza a doua au ieşit în forţă la luptă, bătându-se cu cărămida în piept. Ne aducem aminte de imaginile terifiante cu sute de porci morţi aruncaţi în gropi care au inundat micile ecrane. De mascaţii în combinezoane albe care, înarmaţi cu vermorele, dezinfectau de zor prin bătăturile oamenilor. Din acele imagini lipseau însă filtrele care trebuia obligatoriu instituite la intrarea şi ieşirea din focar. Lipseau pentru că ele nu prea existau sau se făceau după un program bine stabilit: de la orele 08.00 la 16.00, pentru că atunci se termina ziua de lucru. În faza au treia, au adoptat politica struţului după ce lupta împotriva PPA a avut ca rezultat creşterea puternică a numărului de focare.
ANSVSA bate câmpii într-un limbaj găunos
Virusul pestei porcine africane, un virus agresiv, cu grad foarte mare de contagiozitate şi difuzibilitate, în condiţiile în care nu există vaccin şi nici tratament, s-a reaprins în România. Totuşi, “evoluţia bolii este în permanenţă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe”, arată Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA) în ultima sa informare privind evoluţia bolii, din 20 august. Date din teren însă arată altceva. Pe 16 mai existau 397 de focare, iar o lună mai târziu, pe 19 iunie, rămăseseră doar 95 de focare. Părea că lucrurile merg pe calea cea bună, numai că pe 10 iulie numărul acestora crescuse la 192, pe 1 august la 581, pe 8 august la 746, pentru ca pe 20 august să ajungă la 950 de focare. Şi asta după ce în intervalul 16 mai-20 august fuseseră eliminaţi peste 63.000 de porci.
Citește pe Antena3.ro
Valeriu Tabără: ANSVSA, principalul vinovat
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu - Şişeşti” (ASAS), Valeriu Tabără, face direct răspunzătoare de această situaţie Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA). “Nu avea cum să nu se ajungă aici. Cei de la ANSVSA sunt principalii vinovaţi. Mai ştie cineva ce face preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu? Lupta împotriva PPA a fost mai mult un spectacol. Este inadmisibil. La ANSVSA nu se întâmplă nimic, iar acum boala este scăpată de sub control. Nu s-au luat nici în faza iniţială măsurile necesare, iar acum nici atât. S-a putut intrat şi ieşi peste tot în zonele afectate, la fel ca şi la gripa aviară. Acum însă efectele vor fi mult mai dure”, a declarat pentru Jurnalul preşedinele ASAS Valeriu Tabără.
Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.
Avem specialişti, dar îi ţinem pe tuşă
Preşedintele ASAS susţine că am fi putut evita această situaţie, care va avea efecte pe termen lung, dacă cercetării i s-ar fi acordat importanţa cuvenită. Secţia de medicină veterinară din cadrul ASAS a făcut mai multe demersuri pentru combaterea virusului, dar nu a fost luată în seamă. “Am cerut să facem un centru de cercetare pentru pesta porcină. Avem agentul patogenic şi puteam face cercetări pentru a găsi antidotul, dar nu am fost băgaţi în seamă”, spune Valeriu Tabără. Pentru înfiinţarea acestui centru de cercetare, care ar fi fost primul din Europa, ASAS a indicat şi două locaţii. Este vorba despre Staţiunea de cercetare a plantelor medicinale de la Fundulea şi Institutul sfeclei, tot de la Fundulea, două locaţii în care nu se mai cercetează nimic de ani de zile. De altfeel, ASAS face şi demersuri pentru scoaterea lor din reţeaua sa de cercetare.
Exporturile, un vis de care trebuie să uităm
În timp ce exporturile de carne de porc au ajuns zero, importurile au crescut de la 280.000 de tone/an la circa 330.000 de tone, spune Ioan Ladoşi, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc (APCPR). El arată că piaţa este cuprinsă de panică din cauza evoluţiei focarelor şi fiecare încearcă să supravieţuiască luându-şi singuri măsurile de biosecuritate pentru că autorităţile nu-i ajută cu nimic, nereuşind să implementeze nicio măsură din cele recomandate de experţii Uniunii Europene. În condiţiile în care implicarea autorităţilor române responsabile cu stoparea evoluţiei pestei porcine africane este insuficientă şi ineficientă, Comisia Europeană nu va relaxa restricţiile privind comerţul cu carne de porc în ţara noastră, atrag atenţia reprezentanţii APCPR. Statisticile APCPR arată că producţia de carne de porc din România a scăzut cu 7%, în primul trimestru al acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2018. În acelaşi timp, importurile de carne de porc au crescut cu 17% raportat la aceeaşi perioadă.
Pierderile, greu de cuantificat
De la declanşarea bolii şi până pe 20 august, despăgubirile plătite de statul român s-au ridicat la circa 254 milioane de lei. Reprezentantul Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc spune că acestea nu reprezintă decât 30% din pierderile reale suferite de crescători. Mai mult, trebuie ţinut cont că România nu va ma putea ieşi la export cu carne de porc ani de zile de acum înainte. Câţi ani? Probabil că niciodată, după cum aplică autorităţile române măsurile de luptă împotriva răspândirii virusului, crede Ioan Ladoşi.
Înfiinţarea unui centru de cercetare ar putea costa până la un milion de euro. Vorbim despre o sumă mult mai mică decât ce plătim acum şi costurile pe care va trebui să le suportăm în anii următori. Avem profesori universitari specializaţi în ţară, dar nu s-a apelat la ei.
Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu - Şişeşti”
În opinia mea, preşedintele ANSVSA Geronimo Brănescu are cea mai mare responsabilitate şi consider că este principalul vinovat pentru extinderea bolii. Nu a luat măsuri nici când fenomenul se putea opri în Deltă, nici după. Mai avem puţin şi toate judeţele sunt sub semnul pestei porcine. Producători falimentaţi, crescători individuali distruşi şi piaţa acaparată de importuri, asta este realitatea. Este aproape o crimă naţională.
Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară
Exporturile sunt un vis de care trebuie să uităm. În termeni realişti, termenul în care vom putea ieşi din nou la export este niciodată. În termeni pesimişti, aş spune că industria de creştere a porcilor va fi distrusă şi totul va fi din import.
Ioan Ladoşi, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc
283 de localităţi afectate
Pe 20 august pesta porcină africană (PPA) era prezentă în 283 de localităţi din 22 de judeţe, cu un număr de 950 de focare (dintre care 6 focare în exploataţii comerciale şi 3 focare în exploataţii de tip A). În alte 5 judeţe există doar cazuri la mistreţi. În total au fost eliminaţi 428.744 de porci afectaţi de boală şi există 1.845 de cazuri la mistreţi.
