Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Populaţia a plătit anul trecut subvenţii de 779 milioane de lei către producătorii de energie verde, potrivit unui document al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE) care detaliază cotele de certificate verzi pentru fiecare furnizor.
Astfel, per total, populaţia a suportat în facturi costurile cu 3,22 milioane de certificate verzi. Un astfel de certificat reprezintă echivalentul unui MWh de energie verde produs şi livrat din surse regenerabile. Furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze o anumită cotă de certificate proporţională cu cantitatea de energie totală vândută. Iar furnizorii transferă ulterior în totalitate aceste costuri abonaţilor lor.
Cel mai mult a revenit Electrica Furnizare, care alimentează cu energie populaţia şi instituţiile din cele trei zone unde Electrica deţine distribuţia, respectiv Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Transilvania Sud. Compania de stat a fost nevoită să cumpere 1,238 milioane certificate verzi şi acontează de una singură mai mult de o treime din total. Urmează Enel Muntenia (558.000 certificate) şi Enel Energie (529.000 certificate). Prima alimentează Bucureştiul şi zonele invecinate, în vreme ce prin Enel Energie se asigură curent electric în Banat şi Dobrogea. În fine, urmează E.ON Energie (457.000) şi CEZ Vânzare (438.000), grupuri care asigură energia în Moldova şi Oltenia. Certificatele verzi se tranzacţionează între 27 şi 55 euro, însă cum cota obligatorie nu este încă îndeplinită în totalitate, acestea se vând la preţul maxim pe bursa Opcom. Astfel, cele 3,2 milioane de certificate înseamnă 177 milioane de euro, adică 779 milioane lei la un curs de 4,4 lei.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), anul trecut populaţia a consumat 10,6 TWh de energie, astfel că, pentru un kWh consumat, costul suplimentar a fost de 0,016 euro.
Luând în calcul un consum mediu de 150 de kWh în fiecare lună, asta înseamnă că un consumator casnic a plătit în plus 2,5 euro pentru energia verde, ceea ce înseamnă 11 lei lunar. Anual asta înseamnă costuri suplimentare de 132 lei pentru fiecare familie.
Îngrămădeală la proiecte
Partea proastă este că în acest an facturile vor creşte şi mai mult, deoarece se vor pune în funcţiune noi capacităţi de producţie a energiei verzi. În România funcţionează în acest moment ferme eoliene de 1.600 MW, centrale fotovoltaice totalizând 71 MW, centrale pe biomasă de 44 MW şi microhidrocentrale de 452 MW. Se află în diverse stadii de construcţie ferme eoliene contorizând 1.515 MW, microhidrocentrale de 108 MW, centrale pe biomasă de 47 MW şi centrale fotovoltaice de 324 MW. Iar Transelectrica are notificări pentru proiecte însumând 30.000 MW, în condiţiile în care întreg sistemul energetic românesc nu are acum decât 20.000 MW instalaţi.
România are cea mai generoasă schemă de sprijin a energiei verzi din Europa, 10 miliarde de euro urmând să se scurgă din ţara noastră în următorii 10 ani, potrivit legislaţiei în vigoare.
Cel mai mult primesc centralele fotovoltaice, respectiv 6 certificate verzi pe fiecare MWh produs şi livrat. Energia produsă în microhidrocentrale primeşte 3 certificate la fiecare MWh astfel produs în vreme aceeaşi cantitate produsă în ferme eoliene primeşte 2 certificate. Problema este că tehnologiile disponibile s-au ieftinit foarte mult, ceea ce înseamnă că energia verde este supracompensată.
Industria, pe butuci
Gândită ca metodă de sprijin a investiţiilor necesare luptei împotriva schimbărilor climatice, conform strategiei Comisiei Europene, schema a ajuns să aibă mai multe efecte negative decât pozitive. Pe lângă scumpirile suportate de populaţie, energia verde pune industria pe jar din cauza costurilor mari cu certificatele verzi. Alro, cel mai mare consumator de energie din ţară, anunţa săptămâna trecută că poziţia sa în România ca prezenţă de piaţă şi investiţii depinde de reducerea pe termen scurt a schemei de sprijin pentru regenerabile. Alro a avut cheltuieli de 44 de milioane de dolari cu certificatele verzi şi a anunţat o pierdere netă de 170 de milioane de lei, prima din istoria post-decembristă. Oficialii Alro au cerut nici mai mult nici mai puţin decât eliminarea schemei de sprijin deoarece subvenţiile “distorsionează competiţia şi piaţa”. Potrivit documentului ANRE, Alro a plătit anul trecut 367.000 certificate verzi, în vreme ce ArcelorMittal al doilea consumator naţional ca mărime a plătit alte 118.000 certificate. În total, certificatele verzi, cele de emisii de carbon şi schema de sprijin pentru cogenerare contorizează 15-20% din factură.
ANRE a anunţat recent că a propus încă de anul trecut Guvernului reducerea schemei de certificate.
Acum două săptămâni Constantin Niţă, ministrul Energiei, declara într-un interviu că până în vara acestui an va reduce schema de certificate verzi, va scădea preţul maxim, iar industria va fi exceptată de la plată. Reducerea este menţionată încă din 2011, din discuţiile avute de Consiliul Concurenţei cu Comisia Europeană, care a impus o limită maximă pentru rata de rentabilitate internă a regenerabilelor.
