Procedura de deficit excesiv aşteaptă după colţ

În ultimele săptămâni bugetul de stat a fost luat cu asalt de politicieni. În fuga lor după imaginea, aceştia au renunţat la orice strategie fiscală şi au început să împartă majorări salariale în stânga şi dreapta. Ultimele creşteri adoptate de fostul guvern Ponta, cu largul concurs al opoziţiei, ar urma să scoată anul viitor din buget 5,5 miliarde de lei.

Noului guvern condus de Dacian Cioloş i se aruncă de la început în braţe un cartof fierbinte. Valul de creşteri salariale va pune o presiune suplimentară pe bugetul de stat, iar premierul va trebui să ia rapid o decizie. Majorarea salariilor în educaţie cu 15% ar însemna creşterea cheltuielilor de personal cu 1,66 de miliarde de lei, iar creşterea salariilor în sănătate cu 25% va aduce un plus de cheltuieli de 1,7 miliarde de lei. În final, ultima majorare, decisă de guvern şi acceptată de Camera Deputaţilor săptămâna trecută, care stabileşte creşterea cu 10% a salariilor şi pentru restul bugetarilor înseamnă o cheltuială suplimentară de circa 3,7 miliarde lei.

Ţintele bugetare, în pericol

În prezent, în sistemul bugetar lucrează 1,66 de milioane de persoane, ceea ce înseamnă că unul din patru salariaţi din România este bugetar. Mulţi dintre aceştia sunt plătiţi însă foarte prost şi au tot dreptul să ceară un salariu mai mare. Problema este că politicienii decid majorările salariale de-a valma, fără a ţine cont de constrângerile bugetare, de strategia fiscal-bugetară pe care România şi-a asumat-o pentru perioada 2015-2017 şi, nu în ultimul rând de legea responsabilităţii fiscale. Potrivit Strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2015-2017, cheltuielile de personal trebui să fie de maxim 49,35 miliarde lei anul viitor şi de 50,85 miliarde lei în anul 2017, iar cheltuielile bugetare totale trebuie să reprezinte 33,7% din PIB în 2016 și de 33% din PIB în 2017.

Deficitul ar putea sări de 3% din PIB

Deocamdată Dacian Cioloş a evitat să se pronunţe asupra acestor acestor măsuri, precizând ieri, cu ocazia prezentării membrilor noului cabinet, că nu-şi va permite să propună un buget care să afecteze credibilitatea României. În schimb, reprezentanţii mediului de afaceri sunt mai categorici şi spun că aceste creşteri trebui făcute în funcţie de eficienţa muncii. Această presiune bugetară ar putea duce anul viitor la un deficit de 3,1-3,2% din PIB, depăşindu-se astfel ţinta asumată care prevede un deficit efectiv de 1% din PIB, ne-a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

"Este important ca noul Guvern să ţină cu toate forţele de păstrarea unui deficit de sub 3% din PIB, altfel riscăm să intrăm şi în procedura de deficit excesiv - Ionuţ Dumitru, preşedintele Consililului Fiscal.

Alegerile aduc creşteri  salariale

An electoral 2008

-majorarea salariilor profesorilor cu 50%. Aplicarea măsurii a fost amânată de mai multe ori pentru că nu erau bani, iar în final majorarea s-a făcut în etape. Impactul bugetar era de 4 miliarde de lei;

-majorarea salariilor magistraţiilor cu 2% şi grefierilor cu 4,5%. Impactul bugetar în 2009 a fost de 714 milioane lei;

-Majorarea salariilor preoţilor cu 50% ( partea plătită de stat). Impactul bugetar a fost de 20 milioane de lei;

-Salariul minim a fost majorat de la 500 la 540 de lei;

-Majorarea salariilor bugetarilor în medie cu 9,5%;

An electoral 2014:

-s-a revenit la cumulul pensiei cu salariul;

-salariul minim brut a fost majorat de la 800 de lei la 850 de lei şi, ulterior la 900 de lei. 274.000 de bugetari au beneficiat de această majorare

-majorarea cu 10% a salariilor profesorilor debutanţi;


An preelectoral 2015