Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Împărţirea banilor de la bugetul de stat este un subiect de nemulţumire în fiecare an. Judeţele din vestul ţării sunt nemulţumite că Bucureştiul le ia prea mulţi bani pentru a subvenţiona sărăcia din alte zone ale ţării. La rândul lor, judeţele din Moldova reclamă faptul că toate guvernele le-au neglijat, iar lipsa infrastructurii, şi în special a celei rutiere, este un handicap serios în calea dezvoltării lor. Realitatea este că România se înfăţişează în anul Centenarului Unirii ca o ţară marcată de grave dezechilibre regionale, în care unele regiuni produc, iar altele mai mult consumă.
În timp ce judeţe precum Timiş, Braşov, Constanţa, Cluj, Ilfov sau Municipiul Bucureşti se regăsesc în ultimii 10 ani în topul plătitorilor de impozite la bugetul de stat, judeţe precum Vrancea şi Mehedinţi se află, de acelaşi număr de ani, în vârful clasamentului celor mai subvenţionate judeţe de la bugetul de stat. Motorul de dezvoltare al ţării îl constituie de ani buni aceleaşi 9-10 judeţe, iar faptul că din plutonul judeţelor codaşe nu reuşeşte să evadeze niciunul arată că dezvoltarea dezechilibrată a economiei româneşti s-a cronicizat.
Cele mai mari bugete proprii
Topul judeţelor care au cele mai mari venituri proprii este neschimbat de ani de zile. El este condus detaşat de Municipiul Bucureşti, în 2016 acesta ridicându-se la suma de 6,59 miliarde de lei. Practic, veniturile proprii ale Capitalei au fost egale cu suma veniturilor realizate de cele mai bogate cinci judeţe ale ţării: Cluj, Timiş, Constanţa, Ilfov şi Prahova.
Top 5 judeţe după veniturile proprii în 2016 ( mld. lei)
Bucureşti 6,59
Cluj 1,28
Timiş 1,25
Constanţa 1,21
Ilfov 1,04
Prahova 1
Cine a primit cele mai multe subvenţii
Conform Direcţiei pentru Politici Fiscale şi Bugete Locale, la nivelul anului 2016, în topul celor mai subvenţionate judeţe de la bugetul de stat, ca pondere în totalul veniturilor, au fost Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Botoşani şi Călăraşi. De exemplu, cu cele peste 350 milioane de lei primite ca subvenţie, Vâlcea a fost de la distanţă cel mai mare câştigător al cadourilor guvernamentale. Ce a făcut însă acest judeţ să merite mai multă atenţie decât, să zicem, judeţul Maramureş? Cu un Produs Intern Brut de 7.677 milioane de lei, cu un PIB/locuitor de numai 5.186 euro, un venit mediu net de 1.556 lei şi un număr de circa 55.000 de angajaţi, acest judeţ s-a plasat la finele lui 2016 pe ultimele locuri în ţară.
Cele mai subvenţionate judeţe în 2016 (mil. lei)
Vâlcea 350
Vrancea 315
Călăraşi 265
Botoşani 210
Vaslui 171
Cum se împart banii colectaţi
Conform Legii finanţelor publice, dintr-o sută de lei colectați din impozitul pe venit, 47 de lei rămân la bugetul local, 18 lei merg la bugetul de stat, 13 lei se duc la Consiliul Judeţean, iar 22 de lei sunt distribuiţi de către Finanţele Publice judeţene. Acest sistem de împărţire a banilor este unul dintre puţinele care avantajează comunităţile care produc, ele şi beneficiind de ei. În acest caz, cele mai avantajate judeţe sunt cele mai bogate.
Topul judeţelor după veniturile din impozitul pe venit in 2016 (mil. lei)
Bucureşti 5.119
Cluj 873
Timiş 838
Ilfov 695
Constanţa 651
Revoluţia fiscală loveşte în cei care produc
Reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% va lăsa o gaură considerabilă în bugetele primăriilor, în ciuda promisiunilor Guvernului că la va acorda acestora compensaţii financiare. Cele mai afectate comunităţi de reducerea acestei cote vor fi exact cele care produc şi obţin mai mulţi bani din acest impozit, în timp ce judeţele cele mai sărace, care se bazează mai mult pe subvenţiile de la buget, vor fi mai puţin afectate. Topul pierderilor este condus de Bucureşti, cea mai bogată regiune a României. Luând în calcul cifrele din 2016, reducerea este de până la 23% din totalul bugetului, dar ea ar putea fi mai mare în condiţiile în care în 2018 veniturile primăriilor ar putea fi mai mari.
Primăria Capitalei, arsă puternic la bani
La nivelul anului 2016, veniturile totale ale Primăriei Generale a Capitalei s-au cifrat la 8.472 milioane de lei, din care cotele defalcate din impozitul pe venit au fost de 5.119 milioane de lei. Reducerea cotelor de impozitare de la 16% la 10% ar însemna reducerea cotelor defalcate cu 3.199 milioane de lei. Impactul în veniturile totale a acestei reduceri va fi de aproape 23%.
Cele mai afectate judeţe de reducerea impozitului pe venit
Jud. Total venituri (mil. lei) Cote din impozitl pe venit Scădere (%)
Bucureşti 8.472 5.119 23
Ilfov 2.400 695 17
Cluj 2.215 873 15
Braşov 1.650 602 14
Timiş 2.400 838 13
Subvenţiile, mai mari ca venitul din impozitul pe venit
Judeţele care sunt mai puţin afectate de reducerea impozitului pe venit sunt cele care îşi bazează mai puţin bugetul pe acest tip de venit. Pentru acestea, mai importantă este subvenţia primită de la bugetul de stat, ea fiind mai mare, de obicei, decât bugetul realizat din cotele defalcate din impozitul pe venit. La nivelul anului 2016, judeţele Călăraşi, Botoşani, Vrancea, Vaslui şi Mehedinţi ar pierde cel mai puţin, procentual, prin reducerea impozitului pe venit, în condiţiile în care subvenţiile primite de acestea au depăşit bugetul realizat din cotele defalcate din impozitul pe venit.
Cele mai puţin afectate judeţe de reducerea impozitului pe venit
Jud. Total venituri (mil. lei) Cote din impozitul pe venit Scădere (%)
Călăraşi 867 134 6
Botoşani 946 146 6
Vrancea 1.020 149 5
Vaslui 1.000 146 5
Mehedinţi 821 115 5
Suvenţii (mil. lei)
Călăraşi 265
Botoşani 210
Vrancea 315
Vaslui 171
Mehedinţi 228
Gradul de subdezvoltare economică a multor judeţe este demonstrat şi de faptul că în aproape o treime din judeţele României cel mai mare angajator este statul, aici cei mai mulţi salariaţi lucrând în învăţământ
