Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modificarea Legii redevenţelor a intrat în al patrulea an de când îşi aşteaptă rândul pentru a intra pe lista de priorităţi a guvernelor care s-au succedat la Palatul Victoria. Pe final de mandat, tehnocraţii ne-au anunţat că au finalizat o schiţă de proiect, dar lăsau în sarcina Cabinetului Grindeanu şi a viitorului Parlament adoptarea noii legi.
Guvernul a adoptat săptămâna trecută o notă privind elaborarea unui act normativ pentru sistematizarea redevenţelor din domeniul resurselor minerale. Despre ce prevede această notă nimeni nu a spus nimic, ea fiind clasificată ca document secret. Dacă este însă să ne uităm peste programul de guvernare al cabinetului Grindeanu, el prevede supraimpozitarea cu cel puțin 20% a profiturilor obţinute din extracţia resurselor naturale, în măsură în care aceste resurse nu sunt prelucrate în România.
Tehnocraţii păstrau taxarea şi adăugau facilităţi
Potrivit proiectului elaborat de Ministerul de Finanţe anul trecut şi lăsat moştenire noului Guvern, el păstrează practic actualul nivel al redevenţelor, motivându-se că zăcămintele sunt vechi, epuizate, se află la mare adâncime şi sunt costuri mari cu exploatarea lor, iar descoperirea altora necesită investiţii consisitente. În schimb, noutăţile aduse vizează, printre altele, introducerea unor facilităţi fiscale acordate companiilor în funcţie de metodele de exploatare, mizându-se astfel pe creşterea factorului de recuperare pentru zăcămintele de mare adâncime. De asemenea, o altă noutate se referă la introducerea unor facilităţi fiscale pentru activităţile din zonele offshore, care acum nu sunt reglementate, şi se face o diferenţiere între zăcămintele marine de mică adâncime şi cele de mare adâncime, din cauza costurilor diferite pe care le implică.
În prezent, în România sunt concesionate 463 de perimetre, din care OMV Petrom deţine 239, Romgaz 140, în timp ce restul companiilor deţin 84. În ultimii 10 ani, pentru oprirea declinului producţiei, a fost investit un miliard de euro anual.
Ponta a vrut un impozit suplimentar
Conform proiectului de modificare elaborat de Guvernul Ponta în 2015, se avea în vedere introducerea unui nou impozit, de 35% pe profitul înregistrat de companiile de petrol și gaze strict din activitățile de upstream. Pentru stimularea investiţiilor noi, proiectul acorda o deducere de 15%, dar pe de altă parte anula toate facilităţile fiscale pe care aceste companii le primiseră în anii trecuţi. Guvernul de la acea vreme avea în vedere ca noul sistem de taxare să intre în vigoare etapizat, mai întâi pentru petrol și gaze și, ulterior, pentru resurse minerale, urmând să fie păstrat pentru o perioadă de 20 de ani. Guvernul Cioloş a băgat la sertar însă acest proiect.
Actualele redevenţe la ţiţei şi gaze au fost fixate în 2004, prin Legea petrolului, iar statul român s-a angajat, la privatizarea Petrom, să nu le schimbe timp de 10 ani.
La noi redevenţele variază între 3,5% şi 13,5%
Redevenţele la ţiţei sunt de 3,5% pentru zăcămintele care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcămintele care produc între 10.000 şi 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 şi 100.000 de tone/trimestru şi 13,5% pentru zăcămintele care produc peste 100.000 de tone/trimestru. La gaze naturale, redevenţele sunt de 3,5% pentru zăcămintele care produc sub un milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcămintele care produc între unu şi 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcămintele care produc între 5 şi 20 de milioane de metri cubi/trimestru şi 13% pentru zăcămintele care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
292 milioane de euro a fost valoarea încasată în 2015 din redevenţele petroliere şi miniere, sumă sensibil mai mică decât în anii precedenţi din cauza ieftinirii ţiţeiului.
România a concesionat până acum 11 perimetre petroliere în platforma continentală a Mării Negre şi are în vedere organizarea unei noi runde de licitaţii în urma căreia să fie concesionate şi ultimele opt loturi disponibile.
