Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piaţa de electricitate a devenit complet liberalizată începând cu data de 1 ianuarie 2021, ceea ce înseamnă că românii nu mai plătesc preţuri stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE), ci trebuie să-şi aleagă oferta care li se potriveşte cel mai bine. România rămăsese ultima ţară din UE care nu liberalizase complet piaţa de electricitate, deşi acest lucru era impus prin legislaţia europeană. Chiar dacă ştiau că acest lucru nu poate fi amânat la nesfârşit, autorităţile au continuat să stea cu mâinile în sân şi să privească contemplativ cum piaţa de energie este la cheremul şmecherilor.
La sfârşitul primului semestru al anului 2020, preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici ajunsese la 14,62 euro/100 KWh, înregistrând o creştere cu 9,1% faţă de perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Eurostat. Consumatorii casnici au avut de suportat astfel una dintre cele mai agresive creşteri de preţuri din UE, în condiţiile în care la nivel comunitar preţul media a scăzut cu circa 1,4%. De exemplu, la vecinii noştri unguri preţurile au scăzut cu 9,5%, în timp ce în Bulgaria creştere a fost de numai 1,37%. Cele mai mari creșteri a fost înregistrate în Lituania (+ 13,6%), Polonia (+ 12,9%), Luxemburg (+ 10,5%), România (+ 9,1%) și Cehia (+ 8,0%), în timp ce scăderile cele mai mari s-au înregistrat în Olanda (-31,0%), urmată de Letonia (-12,8%), Slovenia (-11,4% ), Suedia (-10,0%) și Estonia (-8,9%). Statistica UE arată că la sfârşitul primului semestru al anului 2020, în România, preţul energiei pentru consumatorii casnici era mai mare faţă de Malta, Lituania, Croaţia, Estonia, Ungaria şi Bulgaria. Situaţia este şi mai nefavorabilă consumatorilor români, dacă raportăm preţurile la venituri.
La ANRE se doarme
Odată cu liberalizarea, cei şase milioane de consumatori care au rămas în piaţa reglementată au două opţiuni: fie nu fac nimic şi rămân cu vechile contracte, plătind automat preţuri numite serviciu universal, adică cele mai mare preţuri de pe piaţă, fie încheie alte contracte în piaţa liberă (concurenţială). Mulţi din cei şase milioane de consumatori încă nu ştiu ce au de făcut, în lipsa unei campanii de informare, deşi ANRE era obligată să facă acest lucru. Un sondaj al Asociaţiei Energia Inteligentă arăta că, la începutul lunii decembrie, peste 90% dintre consumatorii casnici de electricitate nu ştiau că piaţa va fi liberalizată de la 1 ianuarie. Incompetenţa celor din această instituţiei, transformată, în timp, într-o sinecură de partid, este exact ce au nevoie şmecherii din piaţa de energie.
Ministrul Energiei, rătăcit în liberalizare
În timp ce mulţi dintre români se vor trezi că vor achita facturi mai mari la energia electrică, fiind „vărsaţi” la serviciul universal, nimeni nu ştie cum au ajuns cei opt mari furnizori de energie la aceste preţuri. Şi pentru ca situaţia să fie de un ridicol absolut, chiar şi ministrul Energiei, Virgil Popescu, se arăta mirat de nivelul mare al tarifelor universale, aşa că în ceasul al 13-lea anunţa că va cere Consiliului Concurenţei să verifice dacă preţurile de serviciu universal nu sunt cumva majorate artificial.
ntr-o ţară în care ministrul Energiei habar nu are cum se fac preţurile, liberalizarea pare mai degrabă făcută pentru a umple buzunarele băieţilor deștepți din energie care, de 30 de ani, exersează o singură politică, cea a scumpirilor
Citește pe Antena3.ro
Mereu preţuri mai mari, investiţii, la limită
Dacă am înregistrat a patra cea mai mare creştere de preţ pentru energia electrică furnizată consumatorilor casnici, nici firmele nu pot spune că primesc o energie ieftină, ele suportând a cincea cea mai mare scumpire din UE. Acesta este tabloul dezastrului din sectorul energetic, dar situaţia în care suntem nu ar trebui să mire pe nimeni. Să spunem că în ultimii 30 de ani a fost construită doar o termocentrală nouă, şi aceasta de către o companie privată, nu de una controlată de statul român. Cea de-a doua termocentrală, construită de Romgaz la Iernut, are deja doi ani întârziere şi nimeni nu se aventurează să promită un nou termen pentru finalizarea proiectului. Din cele 208 hidrocentrale pe care le avem, 12% au o vechime mai mare de 50 de ani, 49%, între 25 şi 50 de ani şi doar 39% au o vechime mai mică de 20 de ani. Din totalul liniilor electrice aeriene (LEA), 83% dintre ele au fost puse în funcţiune în perioada 1960-1979, iar numărul staţiilor electrice din reţeaua de distribuţie puse în funcţiune după 2000 reprezintă doar circa 9% din total. În timp ce investiţiile în energie trenează, companiile de distribuţie se înghesuie la uşa sindicalistului Dumitru Chiriţă, proţăpit politic în fruntea ANRE (ca de altfel şi vicepreşedinţii instituţiei), pentru a cere tarife tot mai mari.
