Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai instituţiilor de reglementare din domeniul energiei, dar şi din companiile de profil au participat ieri la forumul “Strategia Energetică a Capitalei”, un eveniment organizat la Palatul Parlamentului de Intact Media Group, în parteneriat cu Primăria Municipiului Bucureşti. Investiţiile de un miliard de euro pentru modernizarea CET-urilor, riscul de distrugere a sistemelor centralizate de termoficare prin liberalizarea pieţei gazelor, dar şi termenul la care ar trebui finalizată fuziunea dintre RADET şi ELCEN au fost câteva dintre subiectele discutate la forum.
Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat că fuziunea dintre RADET şi ELCEN s-ar putea realiza până în primăvara lui 2018. “Ne-am fi dorit ca acest eveniment să aibă loc cu ani în urmă, pentru că bucureştenii nu ar mai fi fost traumatizaţi de acele anunţuri apocaliptice, pe care vi le aduceţi aminte, din septembrie anul trecut, că “se taie gazele, se taie agentul termic, Capitala - îngheţată pe timpul iernii”. Din punctul meu de vedere, la anul va fi fost finalizată această fuziune. Este un calendar extrem de ambiţios, se face într-un an de zile ce nu s-a făcut în 26 de ani”, a declarat Firea. Primarul general a atras atenţia asupra faptului că atât RADET, cât şi ELCEN au acumulat de-a lungul anilor datorii istorice şi trebuie să treacă printr-un proces de reorganizare.
RADET, în insolvenţă, dar branduit pe autobuze
Fuziunea RADET şi ELCEN într-o singură societate va degreva entitatea nou înfiinţată de datoria de 3,6 miliarde de lei pe care regia de termoficare o are în prezent faţă de Electrocentrale Bucureşti, a declarat Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al RADET.
CET-urile ELCEN necesită investiţii de un miliard de euro, iar modernizarea integral a sistemului centralizat al RADET ar costa încă 800 de milioane de euro- Sorin Chiriţă, administrator special RADET
“Am început un program - dacă vă vine să credeţi - de branduire a RADET. Sper că în curând, în Bucureşti, pe autobuzele RATB, să înceapă să apară brandul RADET, pentru că această formă de încălzire are nişte avantaje pe care noi, din comoditate, din obişnuinţă, din prejudecăţile pe care le avem împotriva a orice înseamnă sistem public - nu le observăm. În primul rând, energia termică livrată în sistem centralizat este mai comodă, mai puţin poluantă, mai eficientă şi mai stabilă”, a spus Piperea.
Citește pe Antena3.ro
“Peste 1,5 milioane de bucureşteni, sute de alte societăţi comerciale, şcoli, spitale, grădiniţe, instituţii ale statului beneficiază de reţeaua de termoficare. Această reţea de termoficare ne este extrem de necesară, dar ea trebuie să fie modernă, să ofere servicii la standarde ridicate”, Primarul Capitalei, Gabriela Firea
În altă ordine de idei, încălzirea individuală prin centrale de apartament nu ar mai trebui încurajată, iar primăria ar trebui să solicite constructorului să aibă o singură sursă de alimentare cu energie, a declarat Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Sistemul trebuie eficientizat
“Avem aproape 600.000 de apartamente în Bucureşti. Dacă, în acest moment, termia ar închide activitatea, atunci 600.000 de locuinţe trebuie să-şi monteze centrale termice. Toate costurile pentru montarea unei centrale termice se ridică, în medie, la 2.000 de euro. Dacă înmulţim 2.000 de euro cu numărul locuinţelor, iese în total o investiţie de 1,2 miliarde de euro. Este normal, în acest caz, să se impună o discuţie privitoare la o variantă de întărire a investiţiilor, a fondurilor pe zona de eficientizare a sistemului centralizat de încălzire a oraşului Bucureşti”, a spus Havrileţ. Şeful ANRE spune că sistemul centralizat de încălzire este de actualitate în Uniunea Europeană, unul dintre exemple fiind capitala Austriei, Viena.
Cum e la Viena
“Am fost recent la un furnizor de energie electrică din Viena să vedem cum se descurcă într-un oraş dintr-un stat membru. Într-o capitală importantă din punct de vedere al elementelor de patrimoniu nu este permisă montarea contoarelor de gaze pe faţada clădirilor. Acolo, temperatura în locuinţe este de 18 grade Celsius şi nu se asigură apă caldă, în sensul că aceasta se încălzeşte prin instalaţii electrice individuale, în fiecare apartament. Faptul că încălzirea este setată la 18 grade, duce la preţuri modice pentru consumatori, iar aceştia nu sunt interesaţi să meargă pe centrale individuale”, a explicat Havrileţ.
Mai catolici decât papa
Pe de altă parte, o liberalizare totală a preţului la gaze naturale va falimenta sistemele centralizate de alimentare cu apă caldă şi căldură, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. “Suntem într-o situaţie de risc maxim. Deşi Uniunea Europeană şi-a asumat un rol de lider la nivel mondial în domeniul energetic şi şi-a propus să fie furnizorul numărul unu al lumii de tehnologie de înaltă eficienţă şi pentru valorificarea surselor regenerabile, totuşi a schimbat ţintele. În aceste condiţii, unde ne aflăm noi? Cred că în punctul cel mai de jos, din păcate. De ce spun acest lucru? Noi am plecat de la 325 de sisteme centralizate de alimentare cu căldură şi mai sunt azi 64, şi, în permanenţă, pierderea de consumatori continuă. Suntem la momentul în care noi discutăm, în aceste zile, de liberalizarea totală a preţului la gaze naturale cu patru ani înainte de vreme şi punem pe butuci orice discuţie de acest fel pe care o facem noi astăzi, la nivelul autorităţilor locale, de a salva sistemele centralizate de alimentare cu apă caldă şi căldură”, a menţionat Iancu.
Potrivit deputatului, ţări precum Germania, Anglia şi Franţa folosesc, şi la ora actuală, scheme de susţinere a consumatorului casnic, iar România îşi propune să treacă la liberalizare “subit, peste noapte”, în condiţiile în care Polonia are ca termen anul 2024.
260 de milioane de euro consumă în fiecare an sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din Bucureşti
Primarul Gabriela Firea a anunţat lansarea în dezbatere publică a Strategiei Energetice a Capitalei- partea referitoare la energia termică
La nivelul Capitalei, pierderile ajung la 65%, din care 40% în zona de locuire, iar 25% din sistemul centralizat de termoficare, în special pe lanţul de distribuţie şi transport
