x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Tractorul românesc, ce a fost şi ce mai este

Tractorul românesc, ce a fost şi ce mai este

de Andreea Stroe    |    08 Mar 2016   •   18:34
Tractorul românesc, ce a fost şi ce mai este
Sursa foto: Bogdan Barbulescu

Că marea privatizare a îngenuncheat industria utilajelor agricole, nu mai e o noutate, dar că încă mai avem companii cu capital românesc care încearcă să readucă pe piaţă şi să şi exporte astfel de produse este o veste bună. Parte dintre ele sunt ca pasărea Phoenix... în ascensiune, după privatizările sălbatice de după `90, care au pus la pământ industria constructoare de maşini şi utilaje.


Uzinele cu tradiţie, precum Tractorul Braşov şi Semănătoarea, s-au prăbuşit, pe rând, iar startul declinului industriei de utilaje agricole a fost dat de fărâmiţarea terenurilor arabile. Cu mai puţin teren de lucrat şi făcând o agricultură de subzistenţă, fermierii nu au mai avut bani pentru investiţii în echipamente, iar constructorii nu au mai avut cui să vândă.

De la Reghin, în Ucraina

Fabrica de tractoare IRUM de la Reghin a fost fondată în 1953. Aici au fost proiectate şi fabricate primele tractoare forestiere, prin anii 70. Fabrica şi-a păstrat profilul, IRUM devenind o companie cu capital privat în anul 1999. Acum are 400 de angajaţi. Petre Bejan, director general adjunct al companiei, spune că piaţa externă este în permanentă expasiune. "Asamblăm piese la Reghin şi poducem un tractor agricol în Belarus, sub licenţă. În top sunt, însă, tractoarele articulate forestiere, folosite în industria de exploatare a lemnului. Exportăm anual în jur de 80 de utilaje în Franţa, Germania, Bulgaria şi Spania. Zilele acestea vom încheia un contract în Ucraina. În ceea ce priveşte tractoarele agricole, piaţa este şi ea în plină dezvoltare. Vindem, cu precădere, primăriilor şi fermierilor", ne spune directorul Bejan. La IRUM, preţul unui tractor agricol variază, în funcţie de putere, între 15.000-60.000 euro, plus TVA.


IRUM intenţionează să cucerească pieţe din Polonia, Slovenia, Croaţia, mizând pe raportul foarte bun preţ/calitate.


Tractoare şi utilaje agricole româneşti la Craiova

La MAT Craiova muncesc în jur de 180 de angajaţi. Produce tractoare mai mici, cu puteri de 45 de cai, tocmai pentru că se adresează micilor fermieri. Compania are o istorie de 135 de ani.

Anul trecut, România a exportat tractoare de 52,6 milioane de euro, în scădere cu 6,41% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, conform datelor Ministerului Economiei.

Un vis devenit realitate în Oltenia

La Ruris Craiova, directorul Cătălin Stroe şi-a pus visul în aplicare. Încă din studenţie, inginerul a pornit propria afacere de asamblare a pieselor aduse din import şi de realizare a unor utilaje agricole mici. "Brevete şi invenţii înregistrăm anual la OSIM. Anul care vine vom da drumul pe piaţă unui tractor de 20 de cai-putere pentru micii fermieri, de uz gospodăresc, prin livezi, grădini. Preţul va porni de la 5.000 lei."

Tractorul chinezesc de la Râşnov

De opt ani, chinezii de la Hoyo asamblează la Râşnov piese chinezeşti într-un tractor românesc. Preţurile tractoarelor chinezeşti pornesc de la 29.000 de lei (6.900 de euro) şi ajung până la 99.000 de lei (23.500 de euro) pentru un tractor cu tracţiune dublă, cabină şi aer condiţionat. Fabrica de la Râşnov are ca target o producţie anuală de 20.000 de tractoare. Investiţia chinezilor de la Hoyo este estimată la 50 de milioane de dolari.



Judeţele care deţin cele mai multe tractoare din România sunt Timiş (10.592), Bihor (9.776), Dolj (7.716) şi Satu Mare (7.377), potrivit Ministerului Agriculturii

Tractorul U650, de la Braşov în Egipt

Tractorul U 650 este compania care a preluat de la defuncta Tractorul UTB SA din Braşov licenţa de fabricaţie pentru tractoarele U 650 pentru Egipt. Compania braşoveană livrează utilajele armatei egiptene. În hala de la Băicoi, care este doar o umbră tristă a fostei platforme de la Braşov, muncesc câteva zeci de angajaţi. La apogeu, uzina Tractorul Braşov avea linii de montaj în Egipt, India şi Iran. Producţia anuală depăşea 50.000 de tractoare, iar numărul de angajaţi era de peste 20.000 înainte de 1989.

Programul „Primul tractor”

Cei care mai produc în România tractoare sau au în plan să creeze prototipuri aşteaptă cu nerăbdare un program guvernamental pentru relansarea, cât de cât, a pieţei autohtone. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, spune că se duc discuţii cu Ministerul de Finanţe pentru un program gen "Fermierul", "Primul tractor" sau pentru orice alte utilaje costisitoare, pe care să le dăm doar către asociaţii. Asta mai ales pentru a-i stimula pe micii fermieri să se asocieze.



×