Trecerea heirupistă la euro va avea efect de măciucă pentru România

România ar putea să adopte euro fără ca economia şi populaţia să fie pregătite să facă faţă şocului. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus că toate ţările UE trebuie să adere la zona euro atunci când îndeplinesc condiţiile. Pe hârtie, România bifează toţi cei cinci parametri nominali pentru intrarea în eurozonă, plus 13 din cei 14 indicatori de bord care monitorizează evoluţia economiilor ţărilor din UE. Însă, în realitate, avem mari probleme legate de reformele structurale şi de nivelul de trai. Puterea de cumpărare în România reprezintă doar 57% din media europeană, iar experţii BNR spun că abia atunci când va ajunge la 75% suntem, cu adevărat, pregătiţi să intrăm în eurozonă.

Românii ar fi trebuit să renunţe la leu şi să adopte moneda unică europeană încă din anul 2015, dar termenul s-a amânat pentru 2019 şi apoi a fost împins către o dată necunoscută la care vom fi pregăţiţi. Oficialii românii se tem că salariile vor scădea drastic, că exporturile vor fi puse pe butuci. iar preţurile vor creşte, muşcând şi mai mult din puterea de cumpărare.

Venitul real pe locuitor e foarte mic

Valoarea Produsului Intern Brut/locuitor, ajustată cu puterea de cumparare standard, indicator folosit pentru măsurarea nivelului de trai, este în România de numai 13.900 de euro, aproape de două ori mai mică decât media UE. Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, spune că nicio țară nu a intrat în zona euro înainte de a fi atins măcar 60% din media venitului pe locuitor al mediei zonei euro. “Dacă nivelul PIB/locuitor este mare, scade șansa ca un șoc să producă o decorelare între ciclul de afaceri al țării noastre și ciclul celorlalte țări, în special o decorelare față de ciclul de afaceri al țărilor mari”, a explicat Croitoru în articolul „Slăbiciunile din fundația zonei euro și ce ar trebui să facă România”, postat pe blogul personal.

O altă problemă este că toate ţările care au adoptat euro s-au confruntat cu un val de scumpiri masive la alimente şi servicii. Multe preţuri vor fi rotunjite crescător când se va face conversia leu-euro.

Salariul mediu este în România 500 de euro, iar media în eurozonă este de 1.625 de euro. Cel mai mic salariu îl are Lituania, respectiv 637 de euro, iar cel mai mare Luxemburgul, 3.000 de euro.

Pensia medie este în Romînia de 1.022 lei, adică în jur de 120 de euro, iar în majoritatea ţărilor din zona euro trece de 1.000 de euro. În Grecia este de 882 euro

Cursul "bun" e greu de găsit

Intrarea în zona euro cu o rată de schimb leu-euro inadecvată forței reale a economiei poate conduce la supraîncălzirea economiei și la inflație în cazul subevaluării sau la stagnare economică și deficite persistente de cont curent, în cazul supraevaluării. Pentru BNR este important să găsească acel curs de echilibru care îi ajută şi pe exportatori şi care nu generează nici inflaţie. "Dacă ai intrat în zona euro cu un curs distorsionat, nu mai ai altă soluţie decât reduceri de salarii şi de investiţii. Şi dacă nu poţi să le faci? Ce te faci? ", a explicat recent  guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. România îşi bazează mult PIB-ul pe exporturi, iar acestea vor fi afectate dacă cursul de schimb cu care vom intra în euro va fi subevaluat.

Grecia nu a găsit cursul de schimb corect de intrare în zona euro şi aproape toate problemele au venit de aici. Drahma a fost reevaluată cu puțin timp înainte de a fixa paritatea de trecere la euro cu 3,5%, după ce în ”perioada de carantină ERM II” a avut o deviație prea mare.

Moneda, ca supapă. Cazul ţărilor baltice

Intrarea în eurozonă înseamnă şi că vom pierde posibilitatea de a utiliza politica monetară și rata de schimb ca să ajustăm şocurile care intervin în economie. Un exemplu în acest sens sunt ţările baltice. Estonia şi Letonia au trecut la moneda euro în 2011, respectiv 2014, iar Lituania în 2015. Aceste ţări au avut dificultăţi în gestionarea crizei financiare din anii 2008-2010 pentru că au fost puse în imposibilitatea de a contracara reducerea bruscă a fluxurilor străine de capital prin măsuri combinate de politică monetară și de devalorizare a monedei naționale. Ele nu și-au revenit nici acum la nivelul PIB din 2007.

Avantaje trecerii la euro

• Salariile vor fi plătite în euro;
• Dispare riscul valutar;
• Dobânzile la bănci vor fi calculate după rata stabilită de BCE;
• Reducerea primei de risc la împrumuturile statului;
• Accesul la o piaţă financiară mai largă şi mai transparentă;

...şi dezavantaje

• Cresc preţurile - ca urmare a trecerii la euro, acestea vor fi ajustate crescător;
• Creşte inflaţia;
• Scad exporturile din cauza necompetitivităţii produselor româneşti şi a scăderii veniturilor exportatorilor;
• Şomaj şi scăderi de salarii dacă intrăm la un curs de schimb distorsionat.

Care sunt criteriile de intrare în euro zonă

Pentru a intra în zona euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă nominală din Tratatul de la Maastricht. Acestea se referă la limitări pentru inflaţie, deficit bugetar, datorie publică, cursul de schimb şi dobânzi. De exemplu, datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB, iar deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din Produsul Intern Brut. În plus, cu doi ani înainte de intrarea propriu-zisă în zona euro, România va trebui să participe la aşa-numitul ERM II, perioadă în care leul nu va putea fluctua decât într-o anumită marjă.

„Pentru a decide dacă este pregătită să adopte euro, România ar trebui să-și stabilească două criterii de performanță: (I) nivelul PIB/locuitor să atingă un nivel relativ apropiat de media acestui indicator pentru țările din zona euro și (II) un angajament față de salarii și inflație similar celui existent în cele mai competitive economii ale zonei euro să fie demonstrat în practică pentru o perioadă relativ întinsă” Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR

Dacă vrem ca euro să unească mai degrabă decât să divizeze continentul nostru, euro trebuie să fie moneda unică a întregii Uniuni Europene, a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

Acum Banca Naţională foloseşte rata de schimb ca să ajusteze şocurile generate de economie, dar după intrarea în eurozonă această pârghie va dispărea