Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piaţa pieselor auto contrafăcute se dezvoltă nestingherită sub ochii autorităţilor de control. În timp ce inspectorii ANAF, Protecţiei Consumatorilor şi angajaţii Registrului Auto Român ridică neputincioşi sau nepăsători din umeri, afacerea pieselor contrafăcute a ajuns să învârtă anual între 500 şi 800 de milioane de euro. Deşi nu există statistici oficiale, reprezentanţii service-urilor spun că este o piaţă imensă în care 90% din încasări sunt nefiscalizate.
Singurele date oficiale despre această piaţa înfloritoare au fost furnizate de Consiliul Concureţei în 2011 în urma unei analize care a vizat perioada 2008-2010. La acea dată comerţul cu piese de schimb se ridică la circa 1,14 miliarde de euro, din care circa 35% reprezenta piaţa neagră. Acum piaţa este evaluată la 1,5-2 miliarde de euro, iar falsurile au ajuns să deţină circa 40% din ea, în condiţiile în care media europenă este de 10%.
Ieftin, dar nu şi bun
Un service improvizat într-un garaj ascuns într-o curte, departe de ochii curioşilor. O afacere care s-a dezvoltat din „gură-n gură”. „Mergi acolo, la nea cutare că te rezolvă repede şi nici nu ia mult”, este marketingul acestei afaceri. Preţurile mici atrag imediat muşterii de chilipiruri. Ce mai contează că nu ştiu ce piese le pune meşterul, că nu face verificările ulterioare, că nu le dă niciun fel de garanţie. Factura este un subiect tabuu. Proprietarii de service-uri susţin că această afacere prosperă pentru că cei de la ANAF şi ANPC nu fac controale. „Spun că nu pot intra în curtea omului, chiar dacă ştiu ce se petrece acolo sau că nu figurează în planul de control. Lor le este mai uşor să ne controleze pe noi, service-urile autorizate, şi să ne ceară câte-n lună şi stele. Piaţa pieselor contrafăcute este scăpată din mână”, ne spune proprietarul unui service.
„ În Neamţ există 200 de unităţi service autorizate, dar numărul celor neautorizate este de 150% mai mare. Să vă dau un alt exemplu. Un garaj din Suceava a reuşit să vândă mai multe piese de schimb decât reprezentanţa Dacia-Renault din zonă. Credeţi că erau piese originale?”, proprietarul unui service
În general, clienţii pieţei negre sunt proprietarii de maşini din clasa medie şi cei care îşi cumpără maşini second hand, în special mărcile Golf 4, Opel Astra, Logan, Ford şi chiar Renault, ne dezvăluie un mecanic.
Atelierele scot bombe pe roţi
Pentru că nu au dotările necesare, aceste ateliere improvizate fac intervenţii uşoare. Un schimb de ulei, de filtru, de plăcuţe de frână etc. şi de aceea cele mai uzuale piese contrafăcute sunt „ consumabilele”, dar asta nu înseamnă că maşinile reparate de ei nu sunt un pericol pentru siguranţa rutieră. „De exemplu schimbă plăcuţele de frână, după care trebuie să facă testele de frânare. Echipamentul pentru aceste teste costă între 12.000 şi 15.000 de euro. Nu o să găsiţi acest echipament în niciun service clandestin”, spune Cristian Muntean, preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Service Auto Independente (ASSAI). O altă categorie care apelează la aceste ateliere sunt românii cu fiţe. „ Sunt mulţi care conduc maşini scumpe, pe care nu şi le permit. Reparaţiile lor sunt foarte scumpe şi de aceea nu merg la service-urile autorizate”, potrivit preşedintelui ASSAI.
ASSAI arată cu degetul
Principalii vinovaţi de creşterea pieţei negre sunt inspectorii ANAF, RAR şi cei ai ANPC. Chiar dacă îi depistează pe proprietarii service-urilor clandestine, ei nu sesizează şi procuratura. „În situaţia în care depistează astfel de cazuri, inspectorii ANAF, RAR şi ANPC, pe lângă sancţionarea vinovaţilor, instituţiile amintite ar trebui să sesizeze şi parchetele pentru că punerea pe piaţă a piesele auto contrafăcute constituie infracţiune. Piaţa a prosperat pentru că aceste instituţii nu fac acest lucru”, potrivit lui Cristian Muntean.
5.000-6.000 estimează ASSAI numărul service-urilor clandestine din România
Taxa de primă înmatriculare în preţul combustibilului, o eroare costisitoare
Introducerea taxei de primă înmatriculare în preţul combustibilului va avea ca efect creşterea vârstei parcului auto naţional, prin creşterea numărului de înmatriculări de maşini uzate, care altfel, ar fi ajuns totuşi pe drumurile României prin înmatriculări "via Bulgaria", dar într-un număr semnificativ mai mic. Proprietarii acestor maşini uzate corespund, de obicei, profilului de client care apelează la servicii de reparaţii în ateliere clandestine. După intrarea în aplicare a acestei modificări legislative, numărul reparaţiilor în service-urile clandestine care nu achită niciun fel de taxe, nu corespund rigorilor tehnice legale (neavând autorizaţie RAR) şi nu oferă garanţie clienţilor va cunoaste o creştere de peste 20%, apreciază reprezentanţii ASSAI, în condiţiile în care astăzi 4 din 10 reparaţii se realizează în afara unui service autorizat RAR.
