x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Investitii Topul celor mai controversate proiecte de infrastructură

Topul celor mai controversate proiecte de infrastructură

de Diana Scarlat    |    27 Aug 2015   •   09:45
Topul celor mai controversate proiecte de infrastructură
Sursa foto: Karina Knapek/Intact Images

Unele drumuri par a nu se termina niciodată în România, după 25 de ani în care s-au schimbat 22 de miniştri la Transporturi. De la problemele legislative, care au făcut posibile contestaţii şi procese interminabile pentru licitaţii, până la răzgândiri, anulări ale finanţărilor şi schimbări de proiecte, toate au dus la un rezultat dezastruos: România fără drumuri.

Locul 1 - Bechtel
Cel mai costisitor kilometru din lume

După aproape 12 ani, cea mai scumpă autostradă din lume a-nghiţit 1,8 miliarde de euro pentru 52 km finalizaţi. La finalul primului deceniu de la semnarea contractului, statul român plătise 1,4 miliarde de euro către Bechtel pentru 52 de kilometri de autostradă finalizaţi şi alţi 64 de kilometri în lucru. Deja celebra autostradă Bechtel, cea mai scumpă din lume, a schimbat trei premieri, doi preşedinţi de stat şi cinci miniştri ai Transporturilor. Demarată în 2004, ar fi trebuit să fie gata în 2011, să aibă 415 kilometri şi să coste 2,2 miliarde de dolari, dar s-a ajuns la costuri de 2,52 miliarde de dolari (1,8 miliarde de euro) pentru doar 116 kilometri. Costul iniţial al kilometrului de autostradă era de 3,78 milioane de euro, dar a crescut la 15,5 milioane de euro, cu 400% mai mult.

„Bechtel a venit în România mai mult prin intervenţii politice şi senzaţia noastră, a constructorilor, a fost că a venit crezând că va putea obţine foarte mulţi bani. Curios este faptul că Bechtel a făcut lucrări foarte bune în alte ţări, dar în România a avut în zonele de construcţie numai indieni, pachistanezi, turci, oameni de slabă factură profesională, care au avut doar scopul de a câştiga bani, indiferent de situaţie. S-au propus soluţiile cele mai ieftine, cu materialele cele mai ieftine. A fost cea mai costisitoare lucrare pentru că au dat statul român în judecată de mai multe ori şi, uneori, au obţinut bani fără a mai face lucrarea. Ei făceau lucrări supradimensionate care nu-şi aveau rostul, creşteau lungimea, diametrul, deci şi preţul, absolut nejustificat”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, Nicolae Boţu, profesor la Facultatea de Construcţii şi Instalaţii, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi.

Locul 2 - Drumul European 79 Deva-Oradea
Cel mai lent drum național din țară

Și-a căpătat supranumele de cel mai lent drum, din cauza lucrărilor de reabilitare care lau transformat în şantier, în ultimii şapte ani. Valoarea totală a proiectului este de 932.977.318 lei. Pentru DN 76 Oradea-Deva şi pentru sectorul Oradea-Beiuş, prima licitaţie de reabilitare sa făcut în 2008, dar firma câştigătoare a intrat în insolvenţă şi au fost organizate noi atribuiri de lucrări în 20122013. În 2014, pe tronsonul Oradea-Deva au lucrat patru firme, în stadii diferite ale lucrării. Conform noilor contracte, drumul ar fi trebuit să fie circulabil în 2015, dar este încă departe de a fi finalizat. De fapt, este un adevărat coşmar.

Locul 3 - Tronsonul Comarnic- Brașov
Cea mai așteptată investiție

A intrat în istoria celor mai controversate proiecte de reabilitare cu cel mai scump kilometru de autostradă din Master Planul de Transporturi de până la 21 de milioane de euro, pe segmentele Posada-Azuga şi Azuga-Surduc. Pentru A3 Comarnic-Braşov – tronson de 53 km – concesiunea a fost demarată în decembrie 2012. Anul acesta, pe 18 iunie, CNADNR a anunţat, anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune privind construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, din cauza problemelor cu finanţarea, scoţând la licitaţie 10 km de pe acest tronson cu bani de la buget. Tronsonul ComarnicBraşov reprezintă eşecul a zece miniştri schimbaţi la Transporturi, de la Miron Mitrea la Ioan Rus.

Locul 4 - Centura Capitalei
Singura capitală europeană cu o centură de coșmar

Alt proiect de reabilitare ratat în ultimii ani a fost modernizarea Şoselei de Centură Sud a Capitalei - 32 km. La începutul anului 2012, după patru ani de chin birocratic, CNADNR a reuşit să semneze mai multe contracte pentru modernizare şi lărgirea pe patru benzi, cu o valoare toală de circa 94 milioane de euro, cu TVA. Termenul de finalizare era de doi ani, dar după ce s-a schimbat guvernarea, finanţarea proiectului a fost tăiată în proporţie de 81%, în urma rectificării bugetare. Lucrările au fost aproape îngheţate, iar în 2014, Guvernul a reziliat contractele.

Locul 5 - Autostrada Pitești-Sibiu
Cel mai promis drum

Este unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură, din cauza căruia fabrica Dacia pierde, în medie, 30 de euro la fiecare automobil. Pe 15 iunie, CNADNR a semnat cu asocierea Spea Ingegneria Europea (Italia) - Tecnic Consulting Engineering România con tractul pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Si biu-Piteşti, cu o valoare de 29 milioane lei, fără TVA.

„Am solicitat prestatorului să înceapă cu sectoarele mai puţin dificile, loturile 1 şi 5 (Sibiu-Boiţa şi Curtea de Argeş-Piteşti - n.r.), astfel încât implementarea proiectului să se realizeze cât mai repede. În aceste condiţii, lucrările efective la autostrada Sibiu-Piteşti ar putea începe în 2016. Acest proiect a fost identificat în Master Planul General de Transport ca fiind prioritate zero, astfel închizându-se Coridorul IV Pan Eu ropean, Nădlac-Constanţa”, a declarat directorul CNADNR, Narcis Ştefan Neaga.

„E foarte curios faptul că firme atât de serioase care lucrează în România de mulţi ani, care au venit cu specialişti din Austria, nu au reuşit să obţină finanţarea pentru tronsonul Comarnic-Braşov. Probabil că preţurile sunt foarte mari în comparaţie cu posibilitatea returnării lor în 30 de ani” - Nicolae Boţu, profesor universitar la Facultatea de Construcţii Iaşi.

Miniștri ai Transporturilor 1990-2015

Corneliu Burada (FSN)
Doru Pană (FSN)
Traian Băsescu (Independent)
Paul Teodoru (PDSR)
Aurel Novac (PUNR)
Traian Băsescu (PD)
Anton Ionescu (PNL)
Traian Băsescu (PD)
Anca Boagiu (PD)
Miron Mitrea (PSD)
Gheorghe Dobre (PDL)
Radu Berceanu (PDL)
Ludovic Orban (PNL)
Radu Berceanu (PDL)
Anca Boagiu (PDL)
Alexandru Nazare (PDL)
Ovidiu Silaghi (PNL)
Relu Fenechiu (PNL)
Ramona Mănescu (PNL)
Dan Şova (PSD)
Ioan Rus (PSD)
Iulian Matache (PSD)

Bani mulți

- 6,1 mil. euro a costat, în medie, km de autostradă construit după 1990

- 14 mld. de lei au costat cei 570 km construiţi de la Revoluţie

- 695,4 km de autostradă sunt în ţara noastră

- 5 mld. lei au fost alocaţi în medie, anual, pentru drumurile din România
 

×