Tu ştii ce vrei de la banii tăi? Randamente sau siguranţă?

Ai ceva bani puşi deoparte într-un depozit bancar pentru zile negre  şi te uiţi cu disperare cum fiecare nouă lună de dobânzi mici, taxe şi comisioane îţi macină rezerva încet, cu sume mici, dar sigur. Dacă da, eşti unul dintre sutele de mii de români care trăiesc aceeaşi experienţă. Şi nu pentru că nu a-i avea alternativă, ci doar pentru că nu ştii exact ce vrei de la banii pe care îi ai puşi deoparte.

Dacă până acum câțiva ani un depozit bancar oferea şi o garanţie împotriva pierderii, dar şi dobânzi relativ mulţumitoare, de ceva timp paradigma economico-financiară s-a schimbat radical, iar depozitele bancare nu doar că nu mai aduc randamentele scontate, ci au ajuns să genereze pierderi reale, după deducerea taxelor şi comisioanelor bancare.

Preţul siguranţei şi al câştigului

Investitorii sunt puşi în faţa unor dificultăţi fără precendent în istorie când vine vorba de a alege între “siguranţă” şi “randamente”, adică între a-ţi plasa banii în instrumente care oferă un grad relativ ridicat de siguranţă (depozite bancare, obligaţiuni de stat, certificate de depozit etc), plătind preţul unor “pierderi” tot mai consistente, sau în instrumente financiare care au potenţialul de a aduce randamente (cum sunt acţiunile), dar care au asociate riscuri tot mai mari. În acest univers investiţional, mai complicat ca niciodată în istoria contemporană, fondurile mutuale de investiţii își fac loc prin realizarea unor mixuri între nevoia de siguranţă şi cea de a obţine randamente.

134 din 166, randamente pozitive

Potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România, la finalul celui de al treilea trimestrul al anului, în România erau la dispoziția investitorilor un număr de 58 de fonduri de acţiuni, 49 de fonduri de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix, 28 de fonduri “multi-active” (cu expuneri variabile pe diferite tipuri de active, cu diferite tipuri de comportament investiţional: agresiv, defensiv, echilibrat şi flexibil), alte 12 fonduri cu randament absolut, două fonduri cu capital garantat şi un fond monetar.

Din cele 166 de fonduri, 134 înregistrau randamente pozitive pe ultimele 12 luni la finele lunii septembrie 2016, trei se aflau pe zero, iar restul de 29 erau pe pierdere.  

Top 10 cele mai performante

Într-un Top 10 al randamentelor, cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de fondurile de acţiuni, acelea care au investiţii preponderent în acţiuni listate pe burse. “Fondurile “Raiffeisen Russland – Aktien”, “NN (L) Latin America Equity” şi NN (L) Materials au ocupat primele trei locuri cu cu randamente de 29,31%, 23,61%, respectiv 20,6%. Interesant este însă că, în acest Top 10, pe pozițiile 8 şi 9 după randamentul înregistrat pe ultimele 12 luni se află două fonduri de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix! Câştigurile aduse de acestea la finele lui septembrie au fost de 15,54%,  respectiv 14,58%! Vorbim aşadar de randamente mult mai bune chiar decât al multor fonduri de acţiuni obţinute în condiţii de risc semnificativ mai mici, deoarece obligaţiunile şi instrumentele financiare cu venit fix pe care acestea au expunere în mod preponderent, presupun riscuri net inferioare celor asociate acţiunilor”, potrivit lui Laurenţiu Roşoiu, director adjunct al societăţii de administrare a investiţilor (SAI) Star Asset Management. Mai este de remarcat faptul că marea majoritate a fondurilor care la finele lui septembrie se află pe minus pe ultimele 12 luni sunt fonduri care au expuneri (mai mici sau mai mari) pe acţiuni (fonduri de acţiuni, fonduri diversificate).

Randamente cel puţin duble

De remarcat este şi faptul că nu mai puţin de şapte din cele 49 de fonduri de obligaţiuni şi instrumente financiare cu venit fix aveau la finele lunii septembrie 2016 randamente de peste 10%, în condițiile în care, la aceeaşi dată, cea mai bună dobândă la un depozit bancar în curs (deci făcut undeva în cele 12 luni anterioare) nu depăşea 5%, iar ofertele de dobânzi pentru depozite noi (care ar fi urmat să fie constituite la acel moment) nu depăşeau nivelul de 3%, a mai subliniat Laurenţiu Roşoiu.

Fără plasă de siguranţă

Este evident că performanţele trecute nu pot fi o garanţie că fondurile respective vor performa la fel şi în viitor pentru că evoluţiile acestora pot fi bulversate de evoluţiile economice pe termen scurt şi mediu, dar şi de eventualele pierderi ce pot fi generate de retrageri intempestive ale banilor (de exemplu în cazul apariţiei unor probleme personale într-un context economic momentan nefavorabil).

"Dacă plasamentele în fonduri sunt considerate investiții pe termen lung sau alternative la pensia publică, statisticile arată că fondurile de investiţii sunt una dintre variantele de preferat depozitelor bancare" - Lurenţiu Roşoiu, SAI Star Asset Management

Informează-te înainte de a alege

 “Tu ce-ţi doreşti de la banii tăi? Siguranţă sau randamente?” În funcţie de răspuns, alegerea ar trebui să includă fie fondurile mai conservatoare (cum sunt cele de obligaţiuni, cu riscuri relativ mici, dar şi cu randamente relativ moderate) fie, dimpotrivă, fondurile mai dinamice (cum sunt cele de acţiuni, cu randamente relativ ridicate, dar şi cu riscuri pe măsură) sau, după caz, o combinaţie a acestora adaptată nevoilor, cunoştinţelor şi apetitului la risc (şi câştig) pe care îl ai ca investitor.

Top 10 fonduri de investiţii cele mai performante