Fasolea bătută mănăstirească este una dintre cele mai cunoscute și iubite rețete de post din bucătăria românească: simplă, curată, fără artificii, dar plină de savoare.
Este o mâncare modestă, așa cum se gătește în mănăstiri, unde accentul cade pe răbdare, ingrediente puține și gust autentic.
Ingrediente (4 porții)
500 g fasole albă uscată
1 căpățână mică de usturoi
2–3 cepe mari
4–5 linguri ulei (de floarea-soarelui sau de măsline)
1 linguriță boia dulce
sare, după gust
opțional: foi de dafin, piper
Cum se prepară fasolea bătută mănăstirească
- Fierberea fasolei
Fasolea se spală bine și se pune la înmuiat de seara până dimineața.
A doua zi, se scurge apa și se pune la fiert în apă rece. Pentru o digestie mai ușoară, apa se poate schimba de 2–3 ori în timpul fierberii.
Se fierbe la foc mic până când boabele devin foarte moi. Spre final, se adaugă sarea.
În varianta mănăstirească, fasolea se fierbe încet, fără grabă.
- Pasarea fasolei
Fasolea fiartă se scurge (păstrând puțin din zeamă) și se pasează:
- cu blenderul
- cu presa de piure
- sau, tradițional, cu lingura de lemn
Se adaugă treptat zeamă de fasole până când obții o cremă fină, dar consistentă.
- Usturoiul
Usturoiul se zdrobește și se încorporează în fasolea pasată, amestecând bine. Cantitatea se poate ajusta în funcție de preferință.
- Ceapa călită lent
Ceapa se taie solzișori sau peștișori și se călește lent, la foc mic, în ulei, până devine aurie și dulce.
Se ia tigaia de pe foc și abia apoi se adaugă boiaua, pentru a evita amăreala.
- Asamblarea
Fasolea bătută se așază pe platou, iar deasupra se toarnă ceapa călită cu ulei și boia.
Cum se servește
- cu ceapă roșie, murături sau castraveți murați
- cu pâine de casă sau mămăligă
- rece sau la temperatura camerei
Este o mâncare care se „așază” mai bine după câteva ore, când aromele se îmbină.
De ce este ideală în Postul Paștelui
- este sățioasă și nutritivă
- bogată în proteine vegetale
- fără ingrediente procesate
- respectă spiritul postului: simplitate și echilibru



