Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asociația a pornit de la decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale. Deși a existat o propunere legislativă similară, privind formarea unei instanțe superioare care să poată modifica deciziile luate de judecătorii CCR, proiectul fiind al Dianei Șoșoacă, prin SOS România, APADOR-CH a explicat, pentru Jurnalul, că organizația a cerut aceste modificări imediat după anularea alegerilor și înainte de cel de-al doilea tur pentru prezidențiale, iar între inițiativa legislativă din Parlament și grupul de lucru de la Guvern nu există nicio legătură. Propunerea organizației vizează doar deciziile CCR pe teme electorale, nu orice decizie, au specificat reprezentanții organizației.
APADOR-CH a transmis o solicitare către premierul Ilie Bolojan, pentru două modificări legislative esențiale: pentru o protecție mai bună a magistraților care reclamă nereguli în sistem și pentru dreptul tuturor de a contesta deciziile CCR privind alegerile.
Asociația cere „o justiție mai corectă și mai transparentă", în contextul înființării, la Guvern, a unui comitet pentru analizarea legilor din domeniul justiției.
Una dintre solicitări vizează „dreptul de a contesta hotărârile CCR legate de alegeri”: „După evenimentele electorale recente, legate de anularea alegerilor prezidențiale și de interzicerea unor candidaturi, s-a observat că hotărârile Curții Constituționale nu pot fi verificate de nicio altă instanță. Acest lucru a creat tensiune și frustrare în societate. Conform Constituției, numai deciziile CCR sunt definitive, hotărârile date în materie electorală nu ar trebui să fie de neatacat, însă printr-o adăugire nepermisă la Constituție, făcută în legea de funcționare a CCR, hotărârile au ajuns și ele să fie considerate la fel de definitive ca și deciziile”, explică APADOR-CH care propune ca aceste hotărâri - doar în materie electorală - să poată fi contestate la Înalta Curte de Casație și Justiție.
ÎCCJ ar putea avea ultimul cuvânt, peste deciziile CCR, fiind o instituție formată din judecători de carieră, independenți și apolitici, în timp ce Curtea Constituțională e compusă din persoane numite politic.
Nu este nevoie de modificarea Constituției
Experții asociației au identificat și modalitatea prin care se poate interveni peste deciziile CCR. Nu este nevoie de modificarea Constituției, ci doar de „corectarea” a două legi - Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și Legea 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
„Este de preferat ca aceste modificări să fie făcute acum, între alegeri, și nu în anii electorali, sub presiunea viitoarelor alegeri. Justiția are nevoie de reguli care să nu lase loc la interpretări politice. Ne dorim ca propunerile noastre să fie analizate și integrate în legislație, pentru a crește încrederea cetățenilor în procesul electoral și în independența magistraților”, a menționat APADOR-CH.
De ce o instanță de judecată ar trebui să verifice hotărârile CCR
Experții în domeniul juridic ai asociației arată că în cazul celorlalte categorii de alegeri, în afara de cele prezidențiale, rolul CCR este jucat de BEC (Biroul Electoral Central), ale cărui hotărâri pot fi atacate la instanța de judecată, însă nu există nicio pârghie prin care să fie atacată o decizie a CCR, în cazul alegerilor prezidențiale, acestea fiind singurele alegeri în care hotărârile entității care le „supervizează” nu pot fi atacate, nici la o instanță de judecată, nici la o altă entitate.
Asociația își motivează solicitarea prin faptul că „CCR nu face parte din sistemul instanțelor de judecată, fiind o entitate politico-jurisdicțională, ai cărei membri sunt denumiți, impropriu, „judecători”. „Judecătorii” CCR sunt desemnați de către politicieni (președintele țării, deputați, senatori) dintre persoanele cu pregătire juridică, inclusiv dintre politicieni”.
Aceleași aspecte au mai fost dezbătute în spațiul public, imediat după anularea alegerilor prezidențiale, iar Diana Șoșoacă a și depus, prin SOS România, un proiect de modificare legislativă motivat prin aceleași constatări.
Judecătorii CCR ar putea fi „cumpărați”
APADOR-CH explică acum, detaliat, de ce membrii CCR nu ar trebui să aibă ultimul cuvânt în privința alegerilor pentru Președintele României: „Nu există o carieră profesională, nu există condiția unui trecut lipsit de politică măcar pentru o perioadă relevantă de timp. Spre exemplu, un membru de partid, cu carnet de peste 15-20 de ani, poate deveni, în ziua următoare, judecător la CCR, numit de partidele majoritare din Parlament sau de președinte. Ca printr-o minune, un membru de partid cu vechime poate deveni, în ziua următoare, un «judecător independent »la CCR”, menționează asociația.
Cu alte cuvinte, judecătorii CCR ar putea fi „cumpărați”, în timp ce instanțele de judecată „sunt apolitice, cel puțin la nivel teoretic” - mai explică asociația pentru apărarea drepturilor omului.
Experții în domeniul juridic ai asociației au mai precizat, în motivarea solicitării acestor modificări ale legislației, că „instanțele de judecată sunt apolitice, imparțiale și independente, deși judecătorii, pot avea, fiecare, simpatii și antipatii politice, ca orice om, nu fac parte dintr-un partid”. Chiar și așa, judecătorii „au o carieră profesională, care implică profesionalism” - ceea ce îi face mai credibili decât pe membrii CCR.
În comparație cu CCR, măcar pentru instanțe există niște premise obiective, privind selecția și cariera profesională, care, cel puțin, creează mai multe șanse pentru ca o speță să ajungă în fața unui complet ceva mai obiectiv decât CCR, APADOR-CH
Magistrații să fie avertizori de integritate
Asociația îi cere premierului și o modificare legislativă care să le permită și magistraților să fie avertizori de integritate. Aceștia ar putea astfel să reclame neregulile de la locul de muncă, mai ales după scandalurile din toamna acestui an, legate de presupusa influențare a deciziilor unor instanțe.
Organizația solicită grupului de lucru de la Guvern includerea unor clarificări în viitoarele proiecte de lege și cere „protecție reală pentru judecătorii și procurorii care reclamă nereguli în sistem - respectiv avertizorii în interes public pentru care există interpretări juridice, inclusiv la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care spun că magistraților nu li s-ar aplica legea care îi protejează pe cei ce reclamă ilegalități la locul de muncă.
„APADOR-CH consideră că și în instanțe sau parchete pot apărea nereguli - de exemplu, la împărțirea dosarelor sau organizarea instanțelor -, iar judecătorii sau procurorii care observă aceste lucruri trebuie să le poată raporta fără teamă de sancțiuni. Îi cerem premierului modificarea Legii 361/2022, a avertizorilor de integritate, astfel încât să fie clar că și magistrații beneficiază de aceleași garanții ca orice alt angajat care apără interesul public”, explică reprezentanții asociației.
Citește pe Antena3.ro
