Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După un complicat proces de restaurare, MNIR prezintă publicului o capodoperă a artei medievale, care este în acelaşi timp şi una dintre cele mai cunoscute imagini ale Evului Mediu românesc: fresca cu tabloul votiv al domnitorului Neagoe Basarab şi al familiei sale de la Mănăstirea Curtea de Argeş. Alături de acesta este expusă şi fresca cu portretul domnitorului Radu cel Mare, de asemenea "recondiţionată” în urma unei minuţioase şi complicate operaţiuni de restaurare.
A fost un moment emoţionant, atunci când, după sute de ani, chipurile şi straiele voievozilor, ale Doamnei Despina Miliţa şi ale celor şase copii ai lor au apărut de sub vălul de ceaţă, din nou strălucitoare şi curate. Aşa cum a spus şi directorul MNIR, dl. dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost o bucurie să fie restaurate aceste fragmente din fresca mănăstirii Curtea de Argeş, pentru că, fără această muncă a specialiştilor, minunile artei Ţării Româneşti ar fi dispărut iar generaţiile viitoare nu ar mai fi avut ce să admire.
Sunt doar două fragmente dintr-un monument istoric, dar atunci când le priveşti sentimentul de măreţie este prezent.
În 2012, s-au împlinit 500 de ani de la preluarea tronului Ţării Româneşti de către Neagoe Basarab, un domnitor iubitor de cultură.
În timpul său a fost ridicată mănăstirea de la Curtea de Argeş, a fost repusă în funcţiune tipografia adusă în Valahia, în 1508, de călugărul sârb Macarie. Neagoe Basarab este autorul primei lucrări de tip parenetic din spaţiul românesc, redactată între 1517-1521, în limba slavonă: "Învăţăturile bunului şi credinciosului domn al Ţării Româneşti Neagoe Basarab Voievod către fiul său Teodosie Voievod”.
Frescele de la biserica episcopală de la Curtea de Argeş au o istorie zbuciumată. Între 1875 – 1886 s-au efectuat ample lucrări de restaurare la acest edificiu religios. În acest context, frescele de secol XVI ale lui Dobromir (poate acel meşter Manole din legende) au fost scoase de pe pereţi, câteva fiind duse la Muzeul Naţional de Antichităţi din Bucureşti.
În prezent, majoritatea frescelor se află la Muzeul Naţional de Artă, în afară de două, care sunt în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României (celebrul tablou votiv al lui Neagoe Basarab şi al familiei sale şi portretul domnitorului Radu cel Mare), câteva fragmente cu îngeri în zbor, ce se găsesc în muzeul mănăstirii Argeşului, şi un fragment ce se presupune că înfăţişează chipul cneazului Lazăr, depozitat în palatul epsicopiei Râmnicului.
Piesa principală a expoziţiei de la MNIR îl prezintă pe domnitorul Neagoe Basarab alături de soţia sa, Despina Miliţa (ce se trăgea din dinastia Brancovici, ultima dinastie domnitoare a Serbiei medievale) şi cei şase copii ai lor: Ion, Petru, Anghelina, Teodosie, Stana şi Ruxanda.
Muzeul Naţional de Istorie a României a iniţiat în perioada 2008-2009 conservarea şi restaurarea celor două fragmente de pictură murală extrase de la Biserica Episcopală din Curtea de Argeş. Picturile se aflau într-o stare avansată de degradare, prezentând numeroase probleme de conservare. Lucrările de restaurare au fost coorodnate de lector universitar dr. Romeo Gheorghiţă.
Micro expoziţia va fi deschisă în perioada 16 – 26 noiembrie 2012 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
