Aspirine tamponate

Pictorul Ionel Milcoveanu avea 85 de ani si absolut nici o problema cu sanatatea. Afara desigur de aceea ca uita mereu asta si se vaita preventiv, facandu-i pe multi sa creada ca n-o mai duce mult.

Uneori, uita ca si-a luat aspirina de dimineata. Si inghitea toata ziua, preventiv, aspirine, pana ce sosea Salvarea, iar cei care-i ravneau atelierul asteptau plini de speranta vestea cea trista. Mai bine zis, asteptau iarasi vestea cea trista. Dar nu toti, intrucat din cei multi, care socoteau ca le-a venit randul la un atelier de maestru, situat in centrul orasului, cativa si-au schimbat planurile, resemnandu-se de acum cu ideea ca Ion Milcoveanu va trai vesnic. Cand a implinit 90 de ani si a fost luat din nou cu Salvarea, ca sa-i spele aspirinele din stomac, mai sperau la atelierul sau numai trei confrati, din alta generatie fiecare.

Batranul se intorsese din spital mai slab si mai consolat cu ideea sfarsitului ca niciodata si la cateva zile dupa externare s-a zvonit ca trage sa moara. Dar cand tanarul confrate Costica M. s-a infiintat la usa atelierului, sa vada inaintea altora cum stau lucrurile, cu cine credeti c-a dat nas in nas? Cu mos Milcoveanu, vesel nevoie mare si cu chef de munca. "Cum, nu sunteti decedat - ar fi vrut sa-l intrebe Costica M. - ca doar toata lumea stie c-ati murit?!" Dar a izbutit sa-si ascunda dezamagirea si a pus pe loc in aplicare planul 1A.

Fiecare dintre cei trei artisti, care ravneau acel atelier, avea un plan 1A. Si alte cateva de rezerva - 1B, 1C, 1D - la care se gandeau mai ales cand auzeau ca Ion Milcoveanu se reface nesperat de repede. Costica M. isi imagina cum intra noaptea peste el si-l strange de gat; Anca S., care era un talent diurn, isi imagina ca-l strange de gat ziua; iar Valeriu R., un pictor care implinea si el 70 de ani, cum da buzna in atelier si inainte de a-l strange de gat ii spune batranului de la obraz: "Ia asculta, bre, nea Milcovene, am si eu o varsta, am dreptul la un atelier ca lumea, de cinsprezece ani tot zic: acusi moare mosul, iar dumneata iti bati joc de noi. Nu-i corect!".

Planul 1A al lui Costica M. era de o simplitate geniala. Maestrii varstnici obisnuiesc sa-si ia cate un invatacel. Ion Milcoveanu e maestru. Costica M. e gata sa-i fie discipol. Si, gata! Nici planul 1A al Ancai S. nu era lipsit de geniu. Insa poate si pentru ca Anca S. nu mai era chiar tanara, scenariul avea unele puncte critice. Anca urma sa dea buzna peste mos Ion si sa-l ceara de barbat. Cat despre planul 1A al lui Valeriu R., de simplu si genial ce era, era prost si complicat, deoarece, daca Ion Milcoveanu traia si facea 91 de ani, facea si el 71. Si, curand, s-ar fi infiintat altii la usa atelierului sau sa i-l mosteneasca. Nerabdatorii din generatiile mai tinere.

In ziua in care Ion Milcoveanu a implinit 95 de ani si s-a cinstit, ca batranii, cu un paharel impreuna cu Valeriu R., acesta a facut infarct, iar mos Ion a fost dus de urgenta cu Salvarea direct la reanimare. In sticla din care au baut cei doi nu se gasea visinata, ci un detergent.

Sfarsitul povestii poate fi ghicit de oricine. Nea Ion s-a facut bine, Valeriu R. a fost inmormantat si in atelierul lui, mai mic e drept ca al lui nea Ion, si nu tocmai central, s-au mutat proaspat casatoritii Costica M. si Anca S. Ca familisti si ca persoane care aveau acelasi interes, sansele lor de a-i lua atelierul mosului deveneau considerabile.

Si ar fi devenit, cu trecerea timpului, din ce in ce mai mari daca mosul n-ar fi trecut la un tratament cu aspirine tamponate, din care putea sa inghita cu pumnul si tot scapa.