Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Summit-ul NATO de la Varșovia a reținut ca un fapt pozitiv creșterea bugetelor de apărare pentru prima oară în ultimii ani. Recomandarea din 2014, la reuniunea Alianței din Țara Galilor, de a duce bugetele militare la minimum 2 la sută din PIB, a schimbat trendul aflat pe o pantă negativă. Statisticile din 2015 arată că Statele Unite au alocat pentru bugetul militar 3,62 la sută din PIB, Grecia - 2,46; Polonia - 2,18; Estonia – 2,04; Marea Britanie – 2,07. Sub nivelul de 2 la sută din PIB se aflau Franța - 1,8; Turcia - 1,69; Germania - 1,18; Canada - 1; Italia - 0,95. Relevante sunt și nivelurile nominale care arată dinamica negativă a bugetelor militare din perioada 2011-2015. În perioada de referință, Bulgaria a scăzut cheltuielile (în dolari) la acest capitol de la 832 milioane la 523 milioane, Belgia - de la 5,2 miliarde de dolari la 4 miliarde, Canada - de la 18,6 miliarde la 15,6 miliarde, Franța - de la 51 miliarde la 42,1 miliarde, Germania - de la 46,2 miliarde la 37,5 miliarde. Bugetul cumulat pe ansamblul NATO este de 900,5 miliarde de dolari, Statele Unite având o pondere de 72 la sută, cu 650 miliarde de dolari.
Alocarea acestor sume impresionante este o problemă a decidenților politici, tratată în strânsă legătură cu echilibrele financiare și prioritățile strategice. Gestionarea bugetului militar este de competența militarilor, dar creșterea cheltuielilor militare se face pe seama altor capitole. Tensiunile bugetare se pot relaxa pe seama deficitelor care sunt însă strict limitate la nivelul Uniunii Europene de bara celor trei procente din PIB. Cum ar putea fi tăiat acest nod gordian care impune limitări într-un domeniu devenit prioritar în opțiunea politică a liderilor din țările Alianței? Câteva idei sunt în discuție. Francezii, care se confruntă cu un deficit ce poate atrage sancțiuni UE, propun ca o parte din creșterea alocărilor militare să fie acoperite cu acțiuni garantate de stat cu nivelul AAA. Acest fond cotat pe piață scoate din buget povara unui deficit și asigură finanțări private. Mecanismul poate fi dezvoltat prin crearea unei bănci specializate sub egida NATO care participă la gestiunea fondurilor militare, având ca prioritate finanțări de proiecte pentru industria de apărare. Cred că România ar fi printre primele interesate de materializarea acestor mecanisme de finanțare a deficitelor create de creșterea cheltuielilor militare.
