Cât subvenţionează fondurile europene PIB-ul?

Economia României creşte în ciuda anchetelor DNA şi DIICOT. Adică, chiar dacă activitatea companiilor legate de baronii şi politicienii cerce¬taţi stagnează, PIB-ul se majorează. Şi acestea nu sunt puţine la număr. În aceste condiţii ar trebui să se vorbească cel mult de o dezumflare a preţurilor bunurilor publice ca urmare a reducerii deficitului structural pe seama combaterii corupţiei, în niciun caz, însă, de mai multă valoare adăugată brută (VAB), văzută în mărirea PIB.

Dar dacă totuşi agenţii economici înregistrează un declin al VAB, dar PIB creşte, înseamnă că valoarea adăugată care contribuie la avansul său e importată. Cum e posibil? Cu ajutorul fondu¬rilor europene. Aşa se explică, de exemplu, de ce Bucureştiul a devenit un şanti¬er. Se înlocuiesc ţevile, se reabilitează carosabilul şi liniile de tramvai, se extinde metroul.

Iată, aşadar, că am identifi¬cat cum creşte economia. Pe seama subsidiilor europene. În acelaşi timp, însă, PIB-ul e extrem de volatil. Ceea ce vădeşte că înglobează multe elemente psihologice care fac să crească sau să scadă consu¬mul în funcţie de ancorarea sau dezancorarea antici¬paţiilor. Are legătură asta tot cu fondurile europene? Sigur, „perf uzia” de valoare adăugată pusă economiei româneşti n-are o distribuţie continuă ca atunci când resursele ar fi fost alocate de piaţă, ci vine în ritmul şi pe direcţiile agreate de UE.