Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Analiştii se uită din avion la dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat, observă că împrumuturile neguvernamentale în lei au crescut cu 9,1%, cele în valută au scăzut cu 10,3%, şi-i pun repede unei astfel de evoluţii eticheta de “echilibrată”. Dacă privim însă mai cu atenţie se vede că finanţările în valută, care sunt mai mari ca pondere, s-au micşorat cu aproape 14 miliarde de lei, acelea în monedă naţională au avansat doar cu 8 şi întrebarea este unde s-a redistribuit restul? Către economia subterană şi creditul guvernamental. Şi “firul” e logic. Creditul neguvernamental a scăzut din cauza mediului fiscal opresat de majorarea accizelor. Motiv pentru care business-ul s-a refugiat “la negru”. De aceea numerarul în afara sistemului bancar a atins nivelul record de 38,7 miliarde de lei. Iar din moment ce majorarea cash-ului s-a accelerat, înseamnă că mediul de afaceri s-a înrăutăţit în acelaşi ritm.
Sigur că pe măsură ce din ce în ce mai mult business a ajuns în economia subterană încasările de impozite şi taxe s-au redus şi statul s-a împrumutat mai mult ca să-şi finanţeze cheltuielile. De aceea s-a mărit creditul guvernamental. Iar banii în economia informală au viteză mai mare de circulaţie decât în economia la vedere. Economia necontabilizată generează volume mai mari, este mai flexibilă, în sfera ei migrează din ce în ce mai mulţi agenţi economici pentru că e mai profitabilă activitatea şi bugetul statului e văduvit de o cantitate mai importantă de venituri.
E drept că în a doua parte a anului trecut taxele n-au mai crescut, dar Fiscul a accelerat campania de popriri şi executări silite, de au ajuns şi copiii care primesc alocaţii să fie speriaţi când nu-s cuminţi cu inspectorul fiscal, nu cu miliţianul. Însă o astfel de abordare nu putea rămâne fără urmări. Faptul că numerarul în circulaţie a crescut la peste 15% din masa bănească, faţă de 3% în Marea Britanie şi Suedia, sau de 9% în zona euro, e doar efectul. Printre cauzele măririi sale se numără şi aceea că tot mai multe companii intră în insolvenţă pentru a-şi proteja lichiditatea. Dar cele mai multe nici măcar nu-şi pun problema să ajungă până acolo, ci îşi feresc banii de executările silite transferându-şi business-ul în sfera neînregistrată. Ce au înţeles Finanţele din ceea ce li se întâmplă? Din statisticile care arată că numerarul în afara băncilor creşte de două ori mai repede decât totalul masei de bani? Că trebuie să nu le mai dea voie firmelor să intre în insolvenţă şi să intensifice controalele şi amenzile ca să le vină de hac evazioniştilor. Adică, niciun “strateg” guvernamental nu şi-a pus problema dacă există sectoare şi pieţe blocate, iar dacă e aşa, care-i motivul.
