Milioanele puține ale sportului

Euforia victoriei handbalistelor care aduc la București Cupa Campioanelor Europei va acoperi pentru o vreme problemele de fond ale sportului de performanță din România. Sistemul care asigură reprezentarea la competițiile internaționale produce în continuare campioni, dar suflă din greu, ca un cal de povară vlăguit. Medaliile sportivilor, bucuria suporterilor și mândria națională stimulată de ridicarea tricolorului pe catarg nu pot însă amâna finalizarea reformei sportului, începută, dar oprită pe drum în ultimii ani. Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) trage încă barca performanței, dar constatăm că sunt tot mai puțini candidați capabili să ajungă în vârful ierarhiilor mondiale.

Ne amăgim să credem că sucesele vedetelor pot răsări mereu și mereu doar din talent, ambiție, noroc și suport moral. Performanțele se construiesc însă cu efort material și sțiință, exact punctele nevralgice din societatea românească. Handbalistele de la Clubul Sportiv Municipal București au putut ajunge la succes ca urmare a unui proiect început și susținut de primarul general Sorin Oprescu. Secțiile clubului au un buget anual de circa 10-11 milioane de euro, echipa de handbal având o finanțare de circa două milioane de euro pe sezon. Lotul a fost în ultimele luni în pericol de destrămare din cauza plecării din funcție a doctorului Oprescu și a fricii de controalele anticorupție care au făcut deja victime mulți primari sprijinitori ai sportului de performanță. Deja sunt semne de întrebare asupra continuității formulei de succes a campioanei Europei în viitorul sezon. Echipa învinsă de CSM în finală are un buget de trei ori mai mare, susținut de o mare fabrică de automobile germană, fiind scoasă de sub spectrul improvizațiilor.

Limitele de finanțare și legislația ambiguă diminuează la noi numărul de succese din sportul de performanță mai mult decât adversarii din competiții. Schimbarea de sistem, dispariția prin privatizări sau falimente dirijate a marilor companii autohtone care susțineau echipe sportive nu pot fi compensate de bugetul de stat strâmtorat de alte priorități. Pentru a polei lipsurile de strategie la nivelul politicii sportului se construiesc, cu eforturi, mari arene, dar stadioanele rămân tot mai goale. Statisticile nu evidențiază nici scăderea dramatică a numărului de antrenori calificați. O medalie la noi se face cu bani puțini, dar ele vor fi tot mai puține.