Nu ni s-a dat, ci ni s-a luat, şi nu era dobândă, ci impozit

În intervalul martie 2013 - martie 2014, depozitele firmelor au avut un rol determinant la creşterea economisirilor, pentru că, deşi au o pondere mai redusă decât depozitele populaţiei, s-au majorat mai rapid. De aici se vede că populaţia sărăceşte ca urmare a taxării proprietăţii şi a măririi accizelor. Fiindcă pe măsură ce fiscalitatea erodează economisirile populaţiei, companiile îşi ajustează oferta în funcţie de cerere. Aşadar, pentru că n-au debuşeu, agenţii economici preferă să stea cu banii la bancă, în loc să constituie stocuri de marfă.

Ca să detaliez, în 2009 s-a observat că se majorează economisirile populaţiei. Ele i-au prins bine statului, deoarece şi-a finanţat deficitul de 9% din PIB. După care, guvernanţii s-au gândit că dacă tot au românii bani, nu mai bine să-i ia de tot, cu impozite, decât să-i împrumute?

Dar această idee nu le-a venit imediat. Mai întâi au încercat să obţină creştere economică. Cum însă tentativa de a conserva administrativ nivelul PIB-ului a făcut să nu se mai încaseze taxele, au apărut biruri mai mari. Printre măsurile administrative ce au “răcit” secvenţa economică s-au numărat tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi Programul Prima Casă, care au micşorat oferta de bunuri şi servicii, ori n-au reuşit să o susţină pe cea de locuinţe noi. Cu alte cuvinte, statul a luat banii indivizilor prin alte metode decât business-ul. El n-a stimulat tranzacţiile şi volumele, ci s-a mărginit să pună mâna pe ce au pus oamenii deoparte. “Reţetă” pe care am mai văzut-o prin 2001...

Da numai că, după aplicarea cu titlu de noutate a vechii gândiri fiscale, se observă că trendul economisirilor nu mai e dat de populaţie, ci de companii. Firme ce ar trebui să se implice în economia reală. Dar cum economia s-a “răcit”, agenţii economici simt că nu mai au desfacere. Sau că nu-şi încasează banii pentru prestaţiile realizate anterior, “modă” lansată de arietatele statului. Şi atunci încearcă să-şi conserve lichiditatea prin orice mijloc, inclusiv prin declararea insolvenţei. Adică, în locul circuitului firesc populaţia constituie depozite, băncile iau lichiditatea şi o oferă firmelor, ajung companiile să stea cu bani lichizi la bancă în loc să genereze business. Şi fac asta ca să nu mai sufere de pe urma arieratelor statului, ori pentru a pierde mai puţin, fiindcă o investiţie în condiţiile actualului mediu economic dă senzaţia de pagubă “garantată”.

O ultimă remarcă. Economisirile populaţiei au crescut dintr-un motiv total diferit de cele ale firmelor. După creşterea TVA, consumul a migrat “la negru”, iar banii economisiţi la bancă. Apoi, guvernanţii au apelat la taxe mai greu de eludat şi rezultatul a fost că au crescut economisirile companiilor. Fiindcă în situaţia în care consumul fie s-a refugiat în economia subterană din cauza taxării, fie s-a redus, firmele ce acţionează în economia la vedere au mai puţini clienţi şi capital nefolosit.