Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Am repus săptămâna trecută un articol pe tapet - “Câte schelete se ascund, de fapt, în dulapurile sistemului bancar?” - ca să amintesc de previziunea de 30-40% - credite neperformante pe care am făcut-o în urmă cu un an. Mai ales că BCR - cea mai mare bancă din România - a comunicat o neperformanţă de 29,6% la septembrie 2013.
Şi chiar dacă n-am vrut să atrag atenţia asupra unei bănci anume, au fost bancheri care au ţinut să precizeze: Scheletele nu-s la noi. Ce să înţelegem din asta? Că e greu să scapi necontaminat de mediul din România, însă poţi să ieşi şi să faci respectiva remarcă atunci când ai venituri operaţionale bune.
Ceea ce am uitat să scriu în textul anterior e că băncile 1 şi 2 din sistem, care reprezintă o treime din piaţă, respectiv BCR - cu 29,6% credite neperformante - şi BRD - cu 24,41% -, au fost printre primele care au acordat împrumuturi după reluarea creditării. Cu alte cuvinte, ele s-au adresat celui mai sănătos bazin de clienţi. Deci respectivele bănci, cu un nivel al neperformanţei de 25-30%, ar putea sta mult mai bine decât restul care au început să dea mai târziu credite. Ce vor face celelalte bănci, care i-au lăsat mai întâi pe cei mari să-şi arate restanţele?
Potrivit bancherilor ce au ieşit de curând la rampă, neperformanţa va continua să crească, dar mult mai lent. Până la ce nivel? Analistul Florin Cîţu, care a realizat un model, apreciază că la maximum 35%. Din păcate, eu am altă părere. Şi anume că guvernanţii neinspiraţi vor “bombarda” mai tare cu taxe mediul de afaceri ca să “combată” înrăutăţirea colectării, SRL-urile îşi vor proteja lichiditatea declarându-şi insolvenţa, iar băncile se vor pomeni cu neperformanţă pe bandă rulantă, ceea ce le va face să depăşească uşor pragul de 35%. Dar, în fine, aşa arată lucrurile în prezent. Poate că aceia care administrează economia îşi vor schimba abordarea. Iar bancherii care s-au remarcat prin ziare în ultima vreme exact pe asta se bazează.
Oricum ar fi, nivelul actual al creditelor neperformante (21,56% - septembrie 2013) e triplu comparativ cu acela din zona euro, dublu faţă de cel din Spania, şi tinde, practic, spre rata din Grecia.
Acest fapt arată că problemele interne prevalează în faţa influenţelor externe, iar dacă spaniolii au “produs” un astfel de nivel al neperformanţei cu 26% şomaj, iar noi nu avem decât 7,5%, rezultă că, de fapt, nu debitorii obişnuiţi din România au o problemă. Motiv pentru care autorităţile noastre sunt singurele din UE care se opune legii falimentului personal. Dacă ar adopta-o s-ar vedea că o serie de potentaţi au făcut leverage şi sunt, de fapt, faliţi.
O ultimă precizare. Am încercat să le iau apărarea bancherilor anul trecut, în timpul celebrului scandal, spunând că nu pot fi consideraţi hoţi, cum se antepronunţă televiziunile, ci doar incompetenţi. E drept că că supravegherea e “tare şi îşi face datoria” după cum subliniază guvernatorul Isărescu. Dar cu toate că se străduieşte, eficienţa ei e redusă la un nivel atât de mare al creditelor neperformante. Să nu uităm că - printre altele - supravegherea dă aviz numirii în funcţie a bancherilor.
