Sub zodia percheziţiilor

A explodat şi BAC-ul de anul acesta! De data asta, nu din cauza rezultatelor slabe care scandalizează populaţia, ci din cauza fraudelor violente care scandalizează... tot populaţia! Nici măcar nu ne mai arde de glume, de ironii, de zâmbete pe sub mustaţă, nu mai avem energie să fim miloşi sau critici, să ne aruncăm cu capul înainte în analize fără început şi fără final, ci, pur şi simplu, asistăm fără reacţie la nişte imagini în direct de la licee ale Capitalei, cu descinderi şi cu părinţi care-şi strigă nemulţumirea.

Cum rămâne cu şpaga? S-a dat degeaba? Mamele se grăbesc să denunţe profesorii, uitând că şi “a da şpagă” e la fel de grav ca “a lua şpagă”. Ne-a intrat acest cuvânt în vocabularul curent şi nu mai avem cum să dăm înapoi. I se mai spune “mită”, dar parcă nu sună la fel de plin şi la fel de imoral ca sinonimul său. Se vorbeşte de sume în euro, de sume în lei, de sume de toate felurile. Se fac reconstituiri, se derulează cu încetinitorul ascunsul banilor la sutien şi colectarea de cadouri la uşa instituţiilor de învăţământ. Suntem pe drumul cel bun, clar! Îndrăzneşte cineva să spună contrariul? Poate doar reprezentanţii autorităţilor care s-au înghesuit să facă percheziţii corporale, ca nu cumva să mai apară situaţii de acest fel. Vinovaţi sau nevinovaţi, liceenii s-au conformat şi şi-au dat jos parte din haine pentru verificări, aşa cum li s-a cerut.

Cu timpul, s-a stins, sau măcar s-a potolit, cât de cât, scandalul. După apariţii în exclusivitate pe la posturile cu audienţă a câtorva tineri, însoţiţi de părinţi, după intervenţiile în direct ale câtorva personalităţi care puteau să analizeze coerent cazul, s-a trecut la proba a doua şi aşa mai departe. Mai apar încă pe la emisiuni de tot felul psihologi şi viitori studenţi care povestesc şi întorc pe toate feţele subiectul. Voci grave acuză şi voci subţiri ţin piept aşa cum pot discuţiei. În tot acest caz, s-a pierdut, parcă, un detaliu. În ţara noastră, traumatizată de atâtea scandaluri, a dispărut prezumţia de nevinovăţie. Aici, toţi suntem şi hoţi şi păgubiţi în acelaşi timp, toţi suntem victime şi călăi dintr-un sigur... foc! Nu se mai poate dovedi nimic în linişte, nu se mai pot proba faptele, pentru că, din păcate, suntem prea ocupaţi să motivăm sentinţele.

Cel mai recent proces? Iulie 2013. Cuvinte cheie: Bacalaureat, liceeni, profesori, sutiene, percheziţii, coridoare lungi, supraveghere, autorităţi, părinţi, lacrimi, reproşuri, porţi încuiate, aşteptare, resemnare, protest, copiuţe, declaraţii, şpagă, nemulţumire. Şi încă multe altele. Am ajuns jos de tot. De acum înainte, odată creat precedentul, o să organizăm, cu orice preţ, un flagrant de fiecare dată când ni se pare că e ceva necurat la mijloc? Mai are vreun rost? Oricum, s-a dovedit că, în ciuda explicaţiilor oferite pe fugă de cei care sunt în măsură să vorbească, până la proba contrarie, toţi suntem vinovaţi. Şi proba contrarie... nu mai vine.