Vampir fiind

Am locuit noapte de noapte, zi de zi, ani la rand in Bucuresti. Imbratisarea lui e stransa, fierbinte si primejdioasa. Capriciile lui sunt nenumarate si taioase. Un labirint mi se parea uneori, in care am intrat, asa, in joaca, sa ma plimb. In labirint se deschideau alte subterane secrete, alte catacombe. Nici chiar iesit deasupra, pe acoperisuri, nu aveam scapare. Alte capcane, alte curse nevazute pandeau de pretutindeni. Am cunoscut aici si glorii de o luna, si bucurii de un an, si linistea perfecta, si infernul asurzitor. Ca intr-o poveste cu vampiri, am avut parte de toate si am daruit imens. Prietenii, tristeti, glume sau numai cantece. Sangele meu parca era altul in fiecare saptamana, ducand cu el toate lumile si toate bolile lumii. Si in fiecare saptamana parca il pierdeam, incet-incet, picatura cu picatura peste tot. Plateam astfel dobanzi la credite pe care nu stiam ca le-am luat. Platesti in Bucuresti si pentru singuratate, si pentru harmalaie, platesti enorm pentru orice. Increderea, miresmele, muzica buna sau conversatiile - toate costa. Cu vremea se instaureaza dependenta. Nu te mai poti indeparta decat pentru scurt timp. Ti-e dor dupa o vreme de Bucuresti. Toata averea ta o pierzi aici, infrangerile toate aici au stralucire. Cand esti mai implinit, te-ncearca o sfarseala infinita. Cand esti cazut la pamant, rasare chiar in preajma sansa vietii tale. Vampir fiind, intr-un oras vampir, cutreieram. Acum doar bantui pe la Sighisoara.