URSS: Atac la Ceauşescu şi încurajare pentru reformele celorlalţi aliaţi

Guetta Bernard scria în cotidida­nul Le Monde la jumătatea lunii noiembrie 1989 despre presiunile exercitate în media internaţională asupra conducătorului RSR.

"Nimic nu este veşnic", a declarat vineri, 17 noiembrie, domnul Şevarnadze în faţa Sovietului Suprem, şi probabil că această declaraţie i-a provocat insomnii domnului Ceau­şescu. Dacă ministrul de Externe sovietic a avut în vedere ordinea europeană rezultată după cel de-al Doilea Război Mondial, Izvestia a publicat în aceeaşi zi, sub titlul "Perspective luminoase, sarcini glorioase", un veritabil atac contra dictatorului român.

După ce a relatat sobru faptul că "în preajma celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român (...), presa publică telegramele oamenilor muncii", organul oficial al gu­vernului sovietic citează, fără co­men­tarii, dar cu o ascuţită ironie, unele dintre aceste texte: "Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu", citim în Izvestia, "în a­t­mosfera de puternic avânt spiritual în care oamenii muncii şi întregul popor, întâmpină marele congres al comuniştilor români, permiteţi-ne, stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, erou între eroi, miner de onoare al ţării, să vă rapor­tăm că cei 110 mineri ai brigăzii nu­mărul patru de la mina Petrila (...) şi-au îndeplinit şi depăşit planul cincinal". Şi Izvestia continuă pe un sfert de pagină, cu "conducător lu­mi­nat al naţiunii", "constructor ge­nial al Ro­mâniei socialiste", "mă­rea­ţa acti­vitate revoluţionară" sau "epo­ca Ceau­şescu marcată de realizări mă­reţe care vor dăinui peste secole".  

Dacă Izvestia nu spune că "reali­zările" au distrus practic tot Bucu­reştiul şi au făcut ravagii în satele din Transilvania, menţionează în schimb că "nu mai este pentru ni­meni un secret faptul că decizia ram­bursării integrale a datoriei ex­terne  a însemnat rafturi goale în ma­gazinele alimentare şi economii drastice la încălzirea locuinţelor". "Nu este exclus", conchide Izvestia, "ca la Congres să se analizeze şi si­tuaţia din celelalte ţări socialiste (...) strălucitul tovarăş Nicolae Ceau­şescu" subliniind în cursul ultimului plen al PCR că "se manifestă une­le greşeli care merg în direcţii de dreapta şi reformiste".

În schimb, în Cehoslovacia, presiunile discrete în contextul evo­luţiei generale a blocului socialist, dau primele rezultate. Chiar în timp ce studenţii cehi care defilau str­i­gând "În RGD s-a putut!" erau cio­măgiţi cu sălbăticie, ideologul ceh dezbătea la Moscova "obiective ur­gente de restructurare în URSS şi în Cehoslovacia". Primit de către omologul său sovietic, domnul Med­vedev, şi de domnul Frolov, proaspăt director la Pravda, om de încredere al lui Gorbaciov, domnul Fojtik a analizat împreună cu aceştia "pro­blemele complicate care se pun în pregătirea documentelor viitorului congres din Cehoslovacia". Critica este: există dezacorduri la Praga în ceea ce priveşte urgenţa peres­troikăi. Domnul Fojtik a venit la Moscova ca să poarte discuţii pe această tema şi a remarcat că "evenimentele recente din RDG dau tonul unei accelerări a procesului de reînnoire socialistă a acestei ţări".

Astfel încât nu rămâne decât ca Praga să acţioneze la fel - opinie care nu a fost deloc contestată de domnul Şevarnadze, care a explicat în faţa deputaţilor sovietici că "procesul care are loc în ţările est-euro­pene este logic şi justificat din punct de vedere istoric".

După ce a felicitat noua direcţie a Germaniei de Est pentru "paşii în­drăzneţi şi inovatori" care sunt "în in­teresul socialismului, al aliaţilor Pactului de la Varşovia şi al întregii Europe", domnul Şevarnadze a urat succes guvernului Mazowieski constatând că de la formarea acestui guvern tensiunile au scăzut în Polonia.

Omagii şi pentru schimbările din Bulgaria, dar, dacă "nimic nu este veşnic" şi dacă realităţile din Europa fireşte că se vor schimba, Şevarnad­ze a insistat îndelung asupra faptului că "nimeni nu are dreptul să schimbe unilateral realitatea a două state germane, a doua alianţe politico-militare şi a frontierelor stabilite după război şi consfinţite de acte juridice internaţionale".

Asta a spus cuvânt cu cuvânt şi Gor­baciov în faţa parlamentelor reu­nite francez şi vest-german. Adi­că, dacă democratizarea Europei Cen­trale nu este considerată ca fiind contrară intereselor URSS, orice evo­luţie negociată a echilibrului stra­tegic european ar putea să fie considerată astfel. Important la summit-ul de la Malta, a explicat Şevar­nadze, este "impulsul veritabil care va fi dat pentru căutarea de soluţii re­ciproc acceptabile".