Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Laura Codruța Kovesi s-a apărat, ieri, în fața Secției pentru Procurori a CSM, împotriva celor 20 de acuzații aduse de ministrul Justișiei în raportul prin care acesta a cerut revocarea din funcție a șefei DNA. În discursul său, Kovesi s-a ascuns după anumite hotărâri ale CSM, după posibilele incompetențe ale procurorilor din subordine, despre care precizează că nu-i pot fi imputabile, dar și invocând, nereal, pasaje dintr-o rezoluție a Inspecției Judiciare, reafirmând, încă o dată, că nu a folosit nicodată termenul “să decapăm”. Șefa DNA l-a acuzat pe ministrul Tudorel Toader că a făcut susțineri subiective și nereale în raportul prin care a solicitat revocarea și a susținut, pur și simplu, că încălcarea Constituției nu are de ce să atragă destituirea din funcție a șefului instituției care a generat încălcarea Legii Fundamentale. Ministrul Justiției a precizat, la rândul său, că apărările formulate de Kovesi nu au fost de natură a-l convinge, în niciun fel, arătând, totodată, că, pentru el, hotărârea pe care urma să o ia, ieri, Secția pentru Procurori a CSM este una previzibilă. Și a avut dreptate. Procurorii din CSM au respins cererea de revocare a șefei DNA.
Procurorul-șef al DNA a încercat, ieri, să demonteze punct cu punct raporul ministrului justiției, prin care s-a declanșat procedura de revocare din funcție, afirmând că niciunul dintre motivele pentru care Tudorel Toader a cerut demiterea sa nu se susțin cu argumente reale.
“Nimeni nu a fost revocat pentru că a încălcat Constituția”. Ba da. De două ori
Astfel, cu privire la arhumentele ministrului referitoare la încălcarea, în mod repetat, a Constituției și la generarea, de către DNA, a cel puțin trei conflicte juridice de natură constitutională, într-un an, din care cel puțin două conflicte au fost confirmate de Curtea Constituțională, Kovesi susține că, în 2017, CCR a admis, în 2017, cel puțin 50 de sesizări ale Curții pe chestiuni care privesc codul penal și de procedură penală. “Niciodată nu a existat vreo cerere de revocare din funcție a persoanelor care au generat conflicte juridice de natură constituțională”, a arătat, în apărarea sa, procurorul șef al DNA. Mai mult, aceasta a susținut că aceste conflicte dintre DNA și Guvern, de anul trecut, au fost generate de “lipsa de predictibilitate a legislației” și că, dacă astfel de situații nu ar exista, nu ar mai avea de ce să existe CCR.
Înarmată cu un maldăr de dosare, șefa DNA a făcut și o serie de acuzații directe la adresa ministrului Justiției pe motiv că aplică retroactiv efectele unei decizii ale Curții Constituționale, atunci când sancționează cu cerere de revocare un comportament anterior emiterii acestei decizii.
Laura Kovesi ignoră, astfel, faptul că au existat cel puțin două situații când, pentru încălcarea Constituției, s-a solicitat, la cel mai înalt nivel, demiterea funcționarului care a săvârșit aceste acte. Este vorba despre cele două suspendări la care a fost supus fostul președinte al României, Traian Băsescu, prin hotărâri ale Parlamentului și prin organizarea referendumurilor de demitere din anul 2007 și 2012.
Schimb de replici între un procuror și ministrul justiției
Aceeași atitudine în apărare a fost adoptată de Kovesi și cu privire la celelalte puncte din Raportul lui Tudorel Toader, legate de nerespectarea deciziilor Curții Constituționale sau ale Constituției. Este vorba despre Decizia CCR 68/2017, de Decizia 611/2017 și de Decizia 757/2017, prin care s-a hotărât că DNA a generat conflicte juridice de natură constitițională între Parchet și Guvern, pentru anchetarea de către DNA a unor acte cu caracter de lege ale Executivului, pe de o parte, și cu privire a refuzul de a se prezenta în fața unei comisii de anchetă parlamentară. Kovesi susține că ministru justiției îi reproșează că nu a anticipat că DNA va intra în conflict cu alte instituții ale statului și că a respectat legea.
În fapt, ministrul Justiției i-a răspuns șefei DNA că nu poate susține că nu știa că un procuror nu poate cerceta oportunitatea emiterii unor ordonanțe de urgență și că nu se poate substitui instanțelor de contencios administrativ. Apoi, în cazul “Belina”, DNA știa deja că CCR interzice, în mod definitiv și general obligatoriu, anchetarea de către procurori a oportunității și legalității actelor normative emise de Guvern. Tudorel Toader i-a mai atras atenția șefei DNA că, deși susține că a răspuns în scris membrilor comisiei parlamentare de anchetă că nu deține date sau informații cu privire la situația pentru care a fost citată, Curtea Constituțională a arătat că acest răspuns a fost unul incomplet drept pentru care era obligată să se prezinte.
A invocat din nou rezoluția Inspecției Judiciare
Continuând șirul acuzațiilor, Koveși i-a reproșat lui Tudorel Toader că și-a întemeiat raportul pe fapte nereale și pe supoziții care nu pot fi dovedite. Mai mult, aceasta afirmă că ministrul a preluat anumite alegații din spațiul public, dovedite a fi nereale, cum ar fi faptul că ar fi folosit cuvântul “decapat”. “Niciodată nu am folosit cuvântul < decapat
Interesant este faptul că, la acest punct, Kovesi persistă cu această argumentație, în ciuda evidenței. În rezoluția din 9 ianuarie 2018 a Direcției Inspecției Judiciare pentru Procurori, la pagina 37, se arată, negru pe alb: “Cât privește alterarea conținutului (înregistrărilor date publicității din ședința de lucru a DNA – n.red.) aceasta nu a fost confirmată în maniera juxtapunerii sau a colării de către constatarea tehnico-științifică sau de expertiza criminalistică, motiv pentru care apărarea va fi respinsă ca nesusținută de probe”. La pagina 38 a aceleiași rezoluții se arată că “Limbajul utilizat (“a decapa”, “mânca-ți-aș“, “a înșfăca”, “stați cu curul pe dosare”) este constatabil de către oricare observator echilibrat (…) ca fiind neadecvat unui magistrat, agresiv (…)”.
De ce nu stau în picioare argumentele Laurei Kovesi
“Jurnalul Național” a identificat cel puțin 12 argumente care nu stau în picioare din argumentația Laurei Codruța Kovesi. În afara celor cinci inadrvertențe descrie mai sus, șefa DNA a mai afirmat că niciodată nu a atacat Parlamentul sau Curtea Constituțională. În realitate, șefa DNA, atât prin comunicatele oficiale ale instituției, cât și prin intermediul mai multor luări de poziție în spațiul public. A acuzat faptul că procurorii nu mai pot face dosare din cauza deciziilor Curții Constituționale. Mai mult, au existat luări de poziție care acreditau ideea că modificarea codului Penal va dezincrimina infracțiunea de mărturie mincinoasă.
O altă chestiune pe care Kovesi a respins-o a fost aceea că a intervenit în dosarele procurorilor. Ea susține că niciodată nu a făcut așa ceva. În înregistrarea dată publicității, anul trecut, se arată cum șefa DNA și-a asumat anchetarea emiterii OUG 13/2017, afirmând că “nu au mișcat nimic în acest dosar fără ca ea să știe”.
Laura Kovesi a mai afirmat că și în prezent este de părere că anumite modificări la legile justiției au rolul de a-i conferi ministrului justiției puteri sporite asupra Inspecției Judiciare, asta în ciuda faptului că Inspecția Judiciară a rămas la CSM și în varianta aprobată de parlament.
La acuzația adusă de Tudorel Toader conform căreia DNA a urmărit obținerea de condamnări cu orice preț, Kovesi susține că aceasta este o apreciere subiectivă și nefundamentată a ministrului justiției. În 2014, însă, este de notorietate faptul că șefa DNA a luat la pas toate televiziunile, toate posturile de radio și toate site-urile apropiate sistemului, acuzând prescrierea faptelor în dosarul “ICA”.
O altă apărare formulată de Kovesi a fost aceea că, în calitate de procuror șef al DNA, “ mereu am luat măsuri când un procuror a încălcat legea sau când au existat suspiciuni”. Este de notorietate faptul că, printre alții, un ofițer de la DGA Prahova a formulat denunțuri împotriva lui Mircea Negulescu, care au ajuns la DNA, însă, până în prezent, nu s-a întâmplat nimic cu aceste dezvăluiri.
La o altă acuzație din raportul lui Tudorel Tader, Kovesi răspunde că nu s-au falsificat transcrieri ale convorbirilor telefonice în dosarul lui Paltin Sturdza și că nicio interceptare nu a fost exclusă de la dosar. La începutul anului trecut, judecătoarea Francesca Vasile de la Înalta Curte de Casație și Justiție a admis cererea avocaților lui Paltin Sturdza de a anula stenogramele convorbirilor dosarul care vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în județul Bacău
În paralel, audieri la Parchetul General și la Inspecția Judiciară
Fostul deputat Vlad Cosma a fost audiat, ieri, la Parchetul General în legătură cu plângerea pe care a depus-o împotriva celor patru procurori de la DNA Ploieşti, Lucian Onea, Giluela Diaconu, Alfred Savu şi Mircea Negulescu. ''Am depus documente, am făcut un proces verbal şi urmează să fiu audiat. (...) Documente scrise şi poze. (...) Înţeleg că Inspecția Judiciară s-a sesizat în legătură cu dezvăluirile pe care le-am prezentat în spaţiul public. O să depun aceleaşi documente. Sunt foarte mulţi martori care au declarat în diverse instanţe despre abuzuri şi metode ilegale folosite. (...) Săptămâna viitoare am sa dau o declaraţie completă. (...) Vreau să se facă dreptate''.
Tot ieri, șeful DNA Ploieşti, Lucian Onea, s-a prezentat la sediul Inspecţiei Judiciare, pentru a da explicaţii în legătură cu înregistrările făcute publice de fostul deputat Vlad Cosma. Ulterior, la sediul Inspecţiei Judiciare a venit şi Vlad Cosma.
Pe 16 februarie, Inspecţia Judiciară anunţa că efectuează verificări prealabile la Serviciul Teritorial Ploieşti al DNA, pentru identificarea eventualelor indicii privind săvârşirea unor abateri disciplinare. Verificările au fost demarate după ce instituţia s-a sesizat din oficiu, ca urmare a apariţiei în media a unor informaţii privind activitatea profesională şi conduita unor procurori de la DNA Ploieşti.
Tudorel Toader: “Argumentele dumneavoastră nu mă conving”
Ministrul justiției, Tudorel Toader, i-a replicat șefei DNA că nimic din argumentația Laurei Codruța Kovesi, de ieri, de la CSM, nu l-a convins. “E greu de explicat statistica dintre trimiterile în judecată și achitări, stând în spatele unor hotărâri ale CSM. Spuneți că au existat doar 92 de achitați, 92 de oameni reprezintă foarte mult. Dumneavoastră spuneți că sunt puțini. (…) Spuneți că nu puteați anticipa decizia CCR din 2017. Dar nu puteți spune că nu știați că un procuror nu poate cerceta oportunitatea emiterii unor OUG-uri sau că nu se poate substitui instanțelor de contencios administrative. (…) Ați comparat Consiliul Superior al Magistraturii cu Curtea Constituțională. Uitați însă că hotărârile CSM pot fi atacate în instanță, în timp ce deciziile CCR nu se pot ataca”, a precizat Tudorel Toader la sfârșitul argumentațiilor Laurei Codruța Kovesi.
În replică, șefa DNA a declarat că “eu nu sunt aici pentru a vă convinge pe dumneavoastră”. Într-adevăr, deși nu l-a convins pe ministrul justiției, Kovesi a convins Secția pentru procurori de la CSM, care a avizat negative propunerea lui Tudorel Toader de revocare din funcție a șefei DNA. Avizul urmează să fie motivat și să fie trimis la Administrația Prezidențială.
Kovesi l-a acuzat pe Tudorel Toader că și-a bazat raportul prin care a cerut revocarea sa din funcție pe considerente subiective și pe afirmații nefondate, vizând fapte “nereale” și nedemonstrabile
12 puncte din apărările șefei DNA nu stau în picioare. Printre acestea se numără imposibilitatea de a prevedea că se încalcă Constituția prin anchetarea actelor guvernului, dar și motivația că nu a folosit termenul “a decapa”
