Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situaţie incredibilă despre cum sunt judecate dosarele în instanţele din România. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că un proces intentat de Agenţia Naţională de Integritate (ANI) fostului chestor al Camerei Deputaţilor, Marian Neacşu, a fost judecat în condiţii procedural nelegale de către Secţia de Contencios Administrativ de la Curtea de Apel Bucureşti. Astfel, Instanţa Supremă a casat soluţia dată, în octombrie 2015, prin care judecători de la CAB au dispus anularea contractului de muncă încheiat, în 2009, de Camera Deputaţilor cu fiica lui Marian Neacşu, trimiţând cauza spre judecată la Tribunalul Bucureşti.
În urmă cu două zile, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis recursurile declarate de fostul chestor al Camerei Deputaţilor, Marian Neacşu, şi de fiica acestuia, Monica Cristina Neacşu, împotriva unei setinţe pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti în data de 28 octombrie 2015. Instanţa Supremă a constatat că, în această cauză, sunt întrunite elementele constitutive prevăzute de articolul 488, punctul 3, din Codul de Procedură Civilă, care se referă la căile extraordinare de atac, recursuri şi motivele casării şi care arată că se poate dispune casarea unei hotărâri judecătoreşti atunci când a fost dată “cu încălcarea competenţei de ordine publică a altei instanţe, invocată în condiţiile legii”, şi care reprezintă motive de nelegalitate.
Cu alte cuvinte, Înalta Curte arată că, pe fond, Curtea de Apel Bucureşti a judecat nelegal procesul dintre ANI şi fostul chestor de la Camera Deputaţilor, întrucât competent să pronunţe o hotărâre în această speţă era, de fapt, Tribunalul Municipiului Bucureşti. Lucru care, de altfel, se va şi întâmpla, deoarece, odată cu casarea, cauza a fost trimisă spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti, spre competentă soluţionare.
Litigiu vechi de opt ani
Conflictul dintre Agenţia Naţională de Integritate şi fostul deputat Marian Neacşu este unul vechi din 2010, când ANI a constatat suspiciunea săvârşirii de către acesta a infracţiunii de conflict de interese, pentru că, în 2009, a propus angajarea fiicei sale în cadrul Biroului Parlamentar din Circumscripţia Electorală Ialomiţa. Mai exact, obiectul anchetei ANI l-a constituit încheierea unui contract de muncă, având numărul 4.857 din 25 iunie 2009, prin care Monica Cristina Neacşu, fiica deputatului Marian Neacşu, a fost angajată la Camera Deputaţilor, pe o perioadă determinată, începând cu data de 1 iulie 2009, până la încheierea legislaturii parlamentare, în 2012.
ANI a decis, în data de 17 noiembrie 2011, la finalizarea cercetării de integritate, să sesiseze Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în legătură cu săvârşirea de către Marian Neacşu a infracţiunii de conflict de interese, menţionând că fiica acestuia a realizat, ca urmare a propunerii de angajare formulate de tatăl său, venituri de la Camera Deputaţilor, în perioada 1 iulie 2009 – noiembrie 2011, venituri în cuantum total de 16.642 de lei.
Neacşu, condamnat la închisoare cu suspendare
Odată ajunsă pe masa procurorilor de la Parchetul General, cauza a intrat pe culoarul justiţiei. În decembrie 2013, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a finalizat ancheta cu un rechizitoriu, în care Marian Neacşu a fost trimis în judecată pentru conflict de interese. Procurorii menţionau, în actul acuzării, că în baza contractului individual de muncă încheiat de Monica Cristina Neacşu cu Camera Deputaţilor, la propunerea lui Marian Neacşu, s-a realizat, în perioada 2009-2012, un folos material direct pentru fiica fostului chestor al Camerei Deputaţilor.
Dosarul a ajuns la Secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, magistraţii de la fond decizând, în 10 februare 2015, să-l condamne pe Marian Neacşu la plata unei amenzi penale în cuantum de 2.000 de lei şi să achite 400 de lei cheltuieli de judecată. Parchetul General nu s-a mulţumit cu acest verdict şi a atacat soluţia cu apel.
Completul de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat apelul în fix un an de zile. Mai exact, în 20 februarie 2016, în anul alegerilor parlamentare, a decis să desfiinţeze, în parte, soluţia de la fond şi, rejudecând cauza, l-a condamnat pe fostul deputat Marian Neacşu la şase luni închisoare, cu suspendare, pe un termen de încercare de 2 ani şi şase luni, fiind, astfel, admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Asta, în timp ce apelul lui Marian Neacşu a fost respins, ca nefondat.
Cum arată sentinţa făcută praf de ÎCCJ
În timp ce dosarul penal se afla pe masa primei instanţe, Agenţia Naţională de Integritate s-a gândit să-i facă un nou proces lui Marian Neacşu. Mai exact, ANI l-a chemat în judecată, în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti, în data de 14 noiembrie 2014, solicitând în cererea de chemare în judecată anularea contractului individual de muncă încheiat între Camera Deputaţilor şi Cristina Monica Neacşu. Deşi, din constatarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a dovedit că instanţa sesizată de ANI nu era competentă să soluţioneze această cerere, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a de Contencios Administrativ şi Fiscal a decis să pună cauza pe rol şi, la data de 4 martie 2015, a învederat reclamantei, Angenţia Naţională de Integritate, să introducă în cauză şi contractantul Monica Cristina Neacşu, precum şi contractorul Camera Deputaţilor. Lucru care s-a şi întâmplat.
În 28 octombrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat sentinţa pe fond, sentinţă catalogată ca nelegală de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, prin urmare, desfiinţată în 2018. Potrivit acesteia, au fost respinse excepţiile invocate cu privire la lipsa calităţii procesuale active, a tardivităţii şi inadmisibilităţii şi a admis acţiunea. Curtea de Apel Bucureşti a constatat nulitatea contractului individual de muncă încheiat între Cristina Monica Neacşu şi Camera Deputaţilor, la propunerea lui Marian Neacşu.
Situaţia nu este singulară la Curtea de Apel
Nu este pentru prima dată când un for superior al magistraţilor constată că, la Curtea de Apel Bucureşti, s-au judecat cauze de către complete care nu aveau dreptul să facă acest lucru. Anul acesta, celebra judecătoare Camelia Bogdan a fost suspendată, pentru a doua oară din magistratură, pentru că, în calitate de magistrat la Curtea de Apel Bucureşti, a judecat un dosar repartizat altui judecător. Consiliul Superior al Magistraturii arată că, în mod concret, Camelia Bogdan, fostă judecătoare la Secţia penală a Curţii de Apel Bucureşti, ar fi primit mai multe dosare spre judecare, în ianuarie 2016, care iniţial fuseseră repartizate unui alt judecător, dar care intrase în concediu. După ce judecătorul titular a revenit din concediu, Camelia Bogdan ar fi păstrat un dosar, în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani, printre cei vizaţi fiind şi notarul Jan Andrei, soţul Laurei Andrei, şefa Tribunalului Bucureşti. Pentru această faptă, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură, fiind constatată încălcarea de către aceasta a dispoziţiilor articolului 99, litera “o”, din Legea 303/2004, referitor la nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.
Sentinţa, casată definitiv şi trimisă spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti, singura instanţă competentă să se pronunţe în această speţă.
