Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cinci instanțe de judecată au admis, în ultimele luni, mai multe excepții de neconstituționalitate invocate de procurorii DNA, ai DIICOT sau chiar ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ cu privire la mai multe articole din Codul Penal și din Codul de Procedură Penală. Excepțiile au ajuns pe masa judecătorilor CCR în perioada mai 2016-februarie 2017. Procurorii au atacat cu sesizare de neconstituționalitate mai multe prevederi legale referitoare la soluţiile care nu pot fi atacate cu recurs în casație, la aplicarea legii mai favorabile într-un proces penal, la modul în care poate fi atacată o procedură de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, la declasificarea unor informații secretizate și cu privire la controlul judiciar.
Cele cinci excepții de neconstituționalitate ridicate de procurori, admise de instanțele de judecată și transmise, spre soluționare, Curții Constituționale fac obiectul a cel puţin trei dosare celebre. Este vorba despre dosarul “Colectiv”, de cel al fostului ministru de Interne Gabriel Oprea și achiziţiile făcute de DIPI, dar și de un dosar în care DIICOT Craiova a încasat o achitare într-un dosar privind traficul de persoane, în care este implicat fostul luptător K1, Florin Boboc.
Dosarul “Colectiv” și legea mai favorabilă
Cea mai recentă trimitere, la cererea procurorilor DNA, a examinării constituționalității unor prevederi din Codul Penal a avut loc, în 6 februarie 2017, în dosarul “Colectiv”. Magistrații Tribunalului București au decis să admită cererea DNA – Secția pentru combaterea infracțiunilor săvârșite de militari și a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 5, alineat 2 Cod Penal, dar și ale articolului 28, alineat 1 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în ceea ce privește sintagma “în vigoare”.
Potrivit articolului 4 Cod Penal, care face referire la aplicarea legii mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, se arată că, “în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii, până la judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. DNA consideră neconstituţional alineatul al doilea al acestui articol, care arată că dispoziiile de mai sus “se aplică și actelor ori procedurilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă, în timpul când acestea s-au aflat în vigoare, au cuprins dispoziții penale mai favoravile”. Procurorii vor, astfel, prin atacarea neconstituționalității acestor prevederi legale, să evite o achitare a căpitanului Antonina Radu și a căpitanului în rezervă Georgică Petrică Matei, de la ISU București-Ilfov, pe motiv că, anul trecut, Guvernul Cioloș a emis o Ordonanță de Urgență, prin care termenul până la care proprietarii de localuri, cluburi și restaurante trebuie să obțină autorizația de prevenire la incendii s-a prorogat până la jumătatea acestui an.
Au atacat și legea de organizare a CCR
Căpitanii Antonina Radu și Georgică Petrică Matei au fost trimiși în judecată de Secția militară a DNA, în 29 octombrie 2016, pentru abuz în serviciu și uzurparea funcţiei, fiind acuzați că, în perioada septembrie 2014 – octombrie 2015, nu și-au îndeplinit obligațiile legale, deși au luat la cunoștință și au constatat faptul că Clubul Colectiv desfășura activități specifice unui club, fără să dețină aviz sau autorizație de securitate la incendiu. Procurorii spun în rechizitoriu, că prin această atitudine, cei doi ofițeri ISU au creat instituţiei la care activau un prejudiciu de 12.156,42 lei, ajutându-i pe patronii Clubului Colectiv să obțină un folos injust de 62.298 de lei, prin activitatea desfășurată în perioada în care nu au deţinut aceste documente.
Momentul ales de DNA să ceară amendarea constituționalității acestei prevedri din Codul Penal a avut loc, așadar, la șase zile de la emiterea OUG 13/2016. Mai mult, în același dosar, procurorii au cerut, iar Tribunalul București a admis sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea prevederilor art. 29, alineat 1, din Legea 47/1992, de organizare și funcționare a CCR. Acest articol se referă la capitolul privind soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial și prevede că “CCR decide asupra excepțiilor ridicate în fața acestora privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia”. Procurorii consideră ca fiind neconstituțională sintagma “în vigoare”. Până în prezent, excepția nu a fost soluționată.
Consideră neconstituțional dreptul inculpatului de a studia unele documente
O altă excepție de neconstituționalitate a fost ridicată de Parchetul General în dosarul DIPI și Gabriel Oprea, instrumentat tot de DNA și aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. În 4 octombrie 2016, procurorii au cerut instanței să sesizeze CCR în legătură cu neconstituționalitatea prevederilor articolului 352, alineatele 11 și 12, din Codul de Procedură Penală. Acest articol se referă la publicitatea ședinţei de judecată și vizează, pe de o parte, faptul că, “în cazul în care informațiile clasificate sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanța solicită, de urgență, după caz, declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare ori permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului”, și, pe de altă parte, că, “dacă autoritatea emitentă nu permite apărătorului inculpatului accesul la informaţiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunţarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.
În opinia DNA, dar și a ÎCCJ, care a admis excepția, sensul acestor prevederi este că probele clasificate în procesul penal sunt excluse, fapt ce “încalcă articolul 53, alineatele 1 și 2 din Constituție, privind restrângerea unor drepturi și libertăți, precum și art. 16, alineat 1 din Constituție, privind egalitatea în faţa legii”.
În 11 mai 2016, DNA l-a trimis în judecată pe Gabriel Oprea, fost senator, fost vicepremier pe probleme de securitate națională și ministru de Interne, pentru abuz în serviciu. Alături de el, au mai fost trimiși în judecată chestorul George Nicolae, fost șef al DIPI, pentru abuz în serviciu și deturnare de fonduri, comisarul-șef Gabirel Paul, șef de department în DIPI, pentru complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zornică, chestor principal, fost subsecretar de stat, pentru deturnare de fonduri, și comisarul-șef Marian Dănuț Iacob, tot pentru deturnare de fonduri. Este vorba despre dosarul privind achiziția, la 13 iulie 2015, de către DIPI a unui autoturism Audi A8, cu suma de 410.000 de lei.
Vor să înlăture restricțiile referitoare la recursul în casație
Și prevederile articolului 434 alineat 2, litera “f” sunt considerate de DNA ca fiind neconstituționale. Acestea se referă la hotărârile care pot fi supuse căii extraordinare de atac (recursul în casație) și prevăd că “nu pot fi atacate cu recurs în casație soluțiile pronunțate ca urmare a acordului de recunoaștere a vinovăției”. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de DNA într-un proces în care procurorii au formulat un recurs în casație împortiva unei hotărâri prin care doi inculpați trimiși în judecată au primit închisoare cu suspendare. Această excepție a fost admisă de Înalta Curte de Casație și Justiţie, în data de 30 septembrie 2016, în dosarul în care unul dintre inculpați, Marin Stan, are calitatea de intimat.
În ianuarie 2012, DNA Bucureșt i-a trimis în judecată pe Dan Buia și Marin Stan, foști acționari și administratori ai SC Lamatec 2008 SRL (firmă care se ocupa cu comercializarea deșeurilor și a resturilor), pentru evaziune fiscală. Faptele sunt din anii 2008 și 2009, prejudiciul stabilit de procurori fiind de 3,2 milioane de euro. În 26 martie 2013, cei doi inculpați au primit de la Curtea de Apel București câte doi ani de închisoare cu suspendare, pedepse menținute și la recurs, de Înalta Curte, în data de 24 octombrie 2013. Pentru că soluția nu a fost pe placul DNA, aceasta a atacat-o cu recurs în casație, însă s-a lovit de Codul de Procedură Penală.
Într-un alt dosar, din 2015, DNA a cerut instanței, și a avut câștig de cauză, în data de 24 mai 2016, ridicând excepția de neconstituționalitate a art. 140, alineat 7 Cod Procedură Penală. Procurorii nu sunt de acord cu prevederile referitoare la procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, care stipulează faptul că “hotărârea prin caRe judecătorul de drepturi și libertăți se pronunță asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă căilor de atac”.
Şi DIICOT ridică excepții de neconstituționalitate pe Codul de Procedură Penală
După DNA, și DIICOT Serviciul Teritorial Craiova a ridicat, la Curtea de Apel Craiova, o excepție de neconstituționalitate a prevederilor articolului 213, alineat 4 din Codul de Procedură Penală. Acestea se referă la căile de atac împotriva măsurilor controlului judiciar dispuse de procuror și arată că “neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi și libertăți să dispună asupra măsurii luate de procuror”. Excepția a fost ridicată, în data de 25 aprilie 2016, de procurorul de ședință într-un dosar în care erau judecați fostul luptător K1, Florin Boboc, și Marian Șerban Corneliu, vicepreședintele Asociației Sportive “Respect Gym”, trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat. Curtea de Apel Craiova a admis cererea DNA și a sesizat Curtea Constituțională.
Interesant este că, la fondul cauzei, cei doi inculpați au fost achitaţi, în data de 25 februarie 2015, de către magistrații Tribunalului Dolj. Florin Boboc și Marian Șerban Corneliu sunt acuzați că, în perioada 2009-2011 au recrutat 200 de tineri, dintre care și minori de sex masculin, pe care i-au trimis în Germania, cu scopul de a întreține raporturi sexuale contra cost. Veniturile realizate din aceste activități de către cei doi, potrivit DIICOT, s-au ridicat la 150.000 de dolari.
Toate excepțiile de neconstituţionalitate ridicate de DNA sau de DIICOT, în ultimele luni, vizează pârghii prin care inculpații din dosar sau judecătorii au la îndemână mijloace prin care pot administra și probe în apărare sau care vizează modul în care se instituie unele măsuri restrictive.
Articolele supuse examinării se află pe rolul CCR. Dacă acestea vor fi declarate neconstituționale, în termen de 45 de zile, ele trebuie să fie modificate, prin OUG sau prin lege, în Parlament, în caz contrar pierzându-și efectele juridice
