„Fabricile de bani” ținute închise de România

Debutul finanţării proiectelor europene pentru perioada 2014-2020 are o întârziere de trei ani. Cu mici excepții, liniile de finanțare au rămas blocate anul trecut. Au fost începute câteva proiecte ale unor instituții publice și altele mai mici pentru agricultură, însă restul fondurilor au stagnat. Chiar și acolo unde s-au depus proiecte, încă nu a fost începută finanțarea, iar mulți beneficiari spun că e posibil să li se ceară să le redepună, din cauza unor disfuncționalități ale sistemului electronic. Pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU) încă nu există evaluatori, iar procedurile ar putea întârzia contractarea până în iunie, chiar dacă liniile s-ar deschide acum.

În Raportul de Guvernare, tehnocrații se laudă cu o creștere a absorbției fondurilor europene la închiderea liniei de finanțare 2007-2013, de la 53% la 81%, și cu peste 13 miliarde de euro în apeluri lansate pentru noul exercițiu financiar 2014-2020, însă beneficiarii nu spun același lucru. „Am muncit tot anul, am scris proiecte, le-am depus, iar acum nici măcar nu știm când vom primi răspunsul. Este posibil să fim amânați din nou, pentru că nu a funcționat sistemul electronic în care se înscriu datele”, spune un manager de proiect. Au fost și proiecte pentru care a început finanțarea, însă doar pentru instituțiile publice – prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) -, în timp ce beneficiarii privați au fost lăsați să aștepte. „Unele linii de finanțare s-au lansat mai devreme, cum ar fi POCA, de care beneficiază instituţiile publice. Pentru beneficiarii privaţi, perioada până la contractare s-a prelungit până la finalul anului trecut, dar nici acum nu avem răspunsurile finale, după ce am depus proiectele. Reorganizarea din ministerul de resort a durat un an, iar acum pare că o luăm de la capăt. Trebuie să luăm în calcul şi capacitatea de lucru a echipei de evaluatori. În 2014-2015 s-a încercat externalizarea serviciilor de evaluare, cu scopul de a accelera procesul, însă au intervenit alte probleme legate de nivelul de pregătire al evaluatorilor privaţi care au câştigat licitaţia la preţul cel mai scăzut, conform legislaţiei în vigoare. Deși Legea Achizițiilor s-a schimbat, încă nu sunt date normele metodologice de aplicare, iar totul s-a licitat conform prevederilor legii vechi”, explică directorul unei firme care implementează proiecte europene.

Exemple de insucces

În timp ce beneficiarii au șomat tot anul trecut și acum se întreabă cât timp vor mai rezista fără finanțare pentru proiectele depuse, Guvernul Cioloș se laudă în Raport cu peste 7 miliarde de euro de la Comisia Europeană aduși în țară în 2016: „O privire de ansamblu asupra execuției bugetare arată că am reușit anul acesta să aducem în țară 7,23 miliarde de euro de la Comisia Europeană, din care aproape 2,5 miliarde aferente actualei perioade de programare”, au scris tehnocrații în documentul oficial. Realitatea este că și acolo unde s-au deblocat fondurile, proiectele nu au fost finanțate coerent, chiar dacă au fost accesate de instituții. Un exemplu concludent este un proiect integrat de care ar trebui să beneficieze Direcțiile Generale pentru Protecția Copiilor (DGASPC). Astfel, deși descentralizarea în DGASPC-uri ar fi trebuit să se facă printr-un program care include trei tipuri de finanțare, decizia de a debloca POCA înaintea celorlalte programe a bulversat calculele inițiale ale specialiștilor. „Există un proiect finanțat din POCA, iar în etapa a doua se va finanța din POR, pentru infrastructură, construcții sau reabilitare a locuințelor protejate. O altă parte a proiectului se va finanța prin POCU, pentru formarea personalului. Partea finanțată prin POCA este în derulare, fiind implementată de ANPDCA cu Banca Mondială, cu suma de 13.503.126 de lei, iar celelalte urmează să fie lansate. Se pregătește o altă lansare pe POCU, pentru formarea personalului, dar Ministerul Fondurilor Europene ar fi trebuit să țină cont de faptul că mai întâi ar fi trebuit lansat prospectul finanțat din POR, care cuprinde formarea noilor structuri și plata salariilor, apoi faza finanțată prin POR, apoi cea prin POCA, pentru a avea coerență. Proiectele fiind lansate în ordinea inversă nu au logică, pentru că mai întâi trebuia să se asigure crearea infrastructurii și formarea personalului calificat, precum și plata salariilor, pe o perioadă de trei ani, cât ține proiectul”, explică Mihaela Ungureanu, director DGASPC Sector 4.

Efecte devastatoare ale blocajelor

Practic, întârzierile cu mai mult de un an la deblocarea POCU nu au făcut altceva decât să ducă spre faliment toate firmele private care au implementat proiecte pe POSDRU și să reducă până la zero activitatea ONG-urilor cu activitate în acest domeniu. Astfel au fost afectați circa 200.000 de oameni care au lucrat în proiecte europene în ultimii cinci ani, a fost crescută rata șomajului prin blocarea acestui sector de activitate și, evident, s-a ajuns la o scădere semnificativă a încasărilor din taxe și impozite pe salarii, după ce se înregistraseră creșteri foarte mari și constante, în perioada 2012-2015. Și, ca să le fie chiar mai greu să supraviețuiască, toți cei care au implementat proiecte prin POSDRU 2017-2013 au acum noi controale, prin care li se iau înapoi și banii deja primiți de la Uniunea Europeană, după ce toate documentele au fost deja verificate și aprobate, iar proiectele au fost închise. Beneficiarii spun că fostul guvern a schimbat efectiv regulile după închiderea proiectelor, iar acum, la audit, se declară neeligibile persoane și situații considerate inițial eligibile. „S-au depus în vară unele proiecte, care încă sunt în faza de evaluare. Pentru altele nu sunt încă evaluatori. S-a deschis procedura de achiziții pentru evaluatori în decembrie, dar încă nu s-au făcut procedurile. Până își intră evaluatorii în funcție, până încep efectiv să evalueze, poate dura câteva luni”, explică directoarea unei firme care a implementat proiecte POSDRU.

Mod de operare pentru dezastru

Întârzierile repetate i-au determinat pe beneficiari să creadă în teoria unei conspirații împotriva lor. Un exemplu recent este amânarea și schimbarea regulilor, din mers, pentru o linie de finanțare care părea rezolvată încă din primăvara anului trecut. „Pentru formarea profesională a personalului medical, în spitale, Axa 4.8 POCU, termenul de depunere a proiectelor a fost 15 decembrie, dar s-a amânat până pe 16 februarie, nu se știe de ce. S-au schimbat regulile jocului în timpul jocului, iar multe firme au muncit din vară pentru a scrie și a depune proiecte, apoi s-au trezit mulți că nici măcar nu le mai pot depune. Se tot fac modificări și nici nu știi când pot fi introduse criterii noi de eligibilitate”, explică Loredana Manolache, Biz Spin Consulting. Și deschiderea liniei de finanțare s-a amânat din aprilie până în noiembrie. „Din punctul meu de vedere, jumătate din acest an va fi compromis oricum. Dacă evaluările vor începe în martie, cel mai devreme, în cazul cel mai fericit, vom avea primele proiecte evaluate în aprilie, ceea ce înseamnă că se vor semna contractele de finanțare în mai și ne vom putea apuca de lucru cel mai devreme în iunie. Sunt proceduri care trebuie să fie respectate și care necesită circa 30 de zile fiecare”, spune un alt beneficiar. Unii dintre cei care au urmărit procesul de transformare a MFE nu au încredere în posibilitatea actualului ministru, Sevil Shhaideh, de a debloca absorbția. „Situația a rămas ca la-nceput. Noi cerem să se facă o analiză a ceea ce s-a-ntâmplat în ultimul an și să se stabilească cine trebuie să răspundă, să fie sancționați cei care au greșit, să li se oprească banii timp de un an și să fie schimbați toți salariații care au fost implicați în acest dezastru. Doamna Shhaideh este vinovată pentru tot ce s-a-ntâmplat, pentru că reprezenta tehnicul. Mi se pare că fondurile sunt mai blocate decât până acum, cu doamna Shhaideh la conducerea ministerului. Dacă era Marius Nica ministru, la ora actuală deja se lucra”, spune Ion Popescu, președintele confederației sindicale Meridian.

Prioritățile în acest moment, abia în evaluare

Prioritatea acum este reprezentată de Programul Operaţional Capital Uman (POCU). Primele proiecte care s-ar putea depune în următoarea perioadă sunt pentru IMM-uri, pe opt linii de finanțare destinate micilor afaceri non-agricole, începând cu luna martie, dar numai două sunt finanțate din POCU, restul fiind din POR, POCA și PNDR. O linie de finanțare pentru startup-uri, din POCU, este încă în faza de evaluare a proiectelor mari depuse de administratorii de grant (ONG-uri, instituții, etc), după care va urma aprobarea lor, apoi vor fi incluși în program beneficiarii finali (grupurile-țintă), adică persoane fizice care vor să înceapă o afacere. Viitorii antreprenori selectați vor putea primi până la 40.000 de euro pentru deschiderea unui start-up, în baza planurilor de afaceri. Deocamdată, însă, și aceste proiecte se află în același blocaj al procedurilor de evaluare, care nu se pot face fără evaluatori. Avantajele acestei linii de finanțare sunt legate de suma destul de mare pentru un startup. Dezavantajul ar fi că dintr-un buget total de 105 milioane de euro, maximum 1.500 de persoane vor putea ajunge să primească bani pentru startup, adică 60 de milioane de euro în total. Procedura este de lungă durată, pentru că implică evaluări multiple, având în vedere proiecte mari, depuse de administratori de grant, în interiorul cărora vor fi finanțate firmele. Bucureștiul și judetul Ilfov sunt excluse de la această finanțare. Altă linie de finanțare pe POCU este pentru startup-uri din diaspora, beneficiarii finali fiind românii din străinătate care vor să se întoarcă în țară și să-și deschidă aici o afacere. Bugetul total al apelului este de 30 de milioane euro. Circa 300 de firme ar urma să fie înființate astfel.

Haos generalizat este și la infrastructură, unde fondurile europene sunt blocate, iar proiectele care ar trebui să se facă în perioada imediat următoare sunt deja compromise, din cauza neregulilor anterioare. Proiectele și licitațiile au fost făcute prost în ultimii ani.