x close

Un judecător o acuză pe „Controloarea DNA” de fabricare de probe și abuz în serviciu

0
Autor: Ion Alexandru 06 Sep 2017 - 08:44
Un judecător o acuză pe „Controloarea DNA” de fabricare de probe și abuz în serviciu
Vezi galeria foto


Fostul judecător al Curții de Apel Oradea, Traian Munteanu, în prezent pensionat, a acuzat-o, în urmă cu 11 ani, pe șefa echipei de inspecție a Inspecției Judiciare, procuroarea Elena Rădescu, desemnată să coordoneze controlul asupra activității Direcției Naționale Anticorupție, de abuz în serviciu, favorizarea infractorului și reținere sau distrugere de înscrisuri. Mai exact, judecătorul susține că procuroarea Rădescu i-a fabricat, în anul 2002, un dosar de corupție, pentru a-l favoriza pe controversatul afacerist Viorel Stiube, fost acționar la FC Bihor. În 2006, după ce a fost suspendat din magistratură, Curtea de Apel Oradea l-a achitat pe judecătorul Traian Munteanu, instanța constatând că acuzațiile formulate în rechizitoriu de către Elena Rădescu sunt lipsite de suport probator și că faptele nu există. Elena Rădescu este semnatara unei note-raport adresate CSM, prin care își face “praf” colegii din Inspecția Judiciară care au realizat controlul la DNA, raport despre care Inspecția Judiciară a aflat din mass-media.

Elena Rădescu, fost procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a instrumentat, în anul 2002, pe vremea când activa în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un dosar de corupție vizându-l pe fostul judecător din cadrul Curții de Apel Oradea, Traian Munteanu. În actul de acuzare înaintat instanței de judecată, magistratul, fost președinte al Tribunalului Bihor, era acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului, mai exact că ar fi primit de la controversatul afacerist orădean, Viorel Stiube, prin intermediul avocatului Lucian Negruțiu, suma de 20.000 de dolari pentru a pronunța o soluție favorabilă presupusului mituitor.

În instanță, însă, dosarul a fost demontat de către magistrații Curții de Apel Oradea care, prin sentința pronunțată în data de 28 iulie 2006, au dispus achitarea lui Traian Munteanu, constatând că acuzațiile “sunt total  lipsite de suport probator” și că “faptele nu există”. Infracțiunile reținute în sarcina judecătorului Munteanu, consemnate în rechizitoriul semnat de Elena Rădescu, au fost catalogate de către magistrați ca fiind o interpretare eronată și ilogică a probelor de la dosar, iar că, în marjoritatea lor, aceste probe au fost administrate nelegal, motiv pentru care au fost înlăturate.

Dosar fabricat, desființat în instanță

La momentul în care a fost trimis în judecată de către procuroarea Elena Rădescu, judecătorul Traian Munteanu a fost suspendat din magistratură, printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. După primirea sentinței de la Curtea de Apel Oradea, judecătorul a formulat împotriva Elenei Rădescu o plângere penală, pe care a înaintat-o în atenția procurorului general al României de la acea dată, în care o acuză pe procuroarea care a întocmit acest rechizitoriu de fapte deosebit de grave.

În plângerea sa, Traian Munteanu, deja revenit în magistratură și încadrat la Curtea de Apel Oradea, arată că formulează această acțiune împotriva procurorului Rădescu Elena, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și promovată în funcția de procuror-inspector la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea infractorului și reținerea sau distrugerea de înscrisuri.

Concret, judecătorul susține că, în ianuarie 2004, a primit un set de documente descoperite de fostul procuror Alexandru Lele, într-un dosar pe care îl avea în lucru acesta din urmă, documente printre care se aflau și o serie de acte care se regăseau în strânsă legătură de cauzalitate cu dosarul instrumentat de Elena Rădescu împotriva lui Munteanu. Un astfel de document se referă la un memoriu, întocmit în 10 mai 2002, având rezoluția procurorului Elena Rădescu, care nu a fost, însă, înregistrat la vreo unitate de parchet. Acest denunț era îndreptat chiar împotriva denunțătoarei lui Traian Munteanu, din documentul cu pricina reieșind că persoana în cauză i-a cerut semnatarului documentului respectiv să o ajute cu rezolvarea punerii în libertate a lui Viorel Stiube, anchetat într-un dosar care viza o licitație la o fabrică de alcool.

Denunțătoarea lui Munteanu a devenit, ulterior, apărător în dosarul lui Stiube, dar și martor al acuzării lui Traian Munteanu. Astfel, susține judecătorul, procurorul Elena Rădescu a ascuns mai multe probe compromițătoare împotriva denunţătoarei sale, cu scopul de a-i fabrica lui un dosar. Dosar care, în cele din urmă, a fost desființat de instanța de judecată.

Reclamate că au făcut să plângă procurori anticorupție

La 11 ani de la deznodămândul acestei povești incredibile, Elena Rădescu a devenit șefa echipei de control desemnate de Inspecția Judiciară pentru a efectua verificări la Direcția Națională Anticorupție, dar totodată și cea care a încercat, în această perioadă, să dinamiteze din interior această anchetă administrativă. “Lumea Justiției” a prezentat, în urmă cu două zile, o notă-raport, semnată, în nume personal, de către Elena Rădescu și înaintată Consiliului Superior al Magistraturii, fără știința sau avizul Inspecției Judiciare, prin care își acuză propriii colegi că au făcut presiuni asupra procurorilor DNA în cadrul controlului desfășurat la instituția condusă de Laura Codruţa Kovesi. Miza acestui conflict pare a fi chiar verificarea dosarelor care au aparținut procurorilor “maziliți” de Kovesi din DNA, Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga, dar și de faptul că Elena Rădescu s-a opus prelungirii controlului la DNA, prelungire care, în viziunea ei, “poate perturba atât activitatea DNA, cât și activitatea Direcției de Inspecție Judiciară pentru procurori”.

Astfel, Elena Rădescu se plânge în nota-raport adresată CSM că, “cu ocazia verificării dosarelor aflate în lucru la Secția de Combatere a Infracțiunilor asimilate Infracțiuilor de Corupție, inspectorii judiciari Pleșa Monica și Hirtuc Mihaela, la data de 18 iulie 2017, care au cerut să vadă actele de urmărire penală din fiecare dosar, selectat prin criterii stabilite anterior, nu au fost mulțumite cu fișele, respectiv planurile de anchetă prezentate în fiecare cauză și cu explicațiile procurorilor, motiv pentru care au adoptat o conduită lipsită de calm și răbdare, bazată pe ton ridicat. Acest lucru a creat mai multor procurori o stare de disconfort materializată prin plâns. Acest aspect poate fi confirmat de procurorii Iuliana Crișan, Antonia Enache, Tudor Grigoraș, Gheorghe Popovici, Dumitrescu Claudiu, Marius Bulancea, procurorul-șef adjunct Marius Iacob, consilierul Dana Tițian şi procurorul-șef de direcție Laura Codruţa Kovesi”.

 

Una din mize, dosarele Mihaelei Moraru Iorga

Elena Rădescu își acuză colegii din Inspecția Judiciară că au cerut verificarea unor dosare ale DNA care nu se aflau în lucru la vreun procuror, la data efectuării controlului, deoarece au aparținut procurorului Mihaela Moraru Iorga. Astfel, spune Elena Rădescu, în timpul controlului efectuat de echipa formată din inspectorii Monica Pleșa și Mihaela Hirtuc, aceasta din urmă a solicitat pentru verificări dosarele rămase nesoluționate după revocarea din funcție a Mihaelei Moraru Iorga. În opinia Elenei Rădescu, aceste dosare nu pot face obiectul verificărilor administrative în acest moment, ci doar după finalizarea controlului tehnic.

Reamintim faptul că atât Doru Țuluș, cât și Mihaela Moraru Iorga au depus o sesizare la Inspecția Judiciară, în care reclamau modul abuziv în care conducerea DNA acționează, în special în legătură cu ancheta internă declanșată după difuzarea în mass-media a unei înregistrări în care Laura Codruța Kovesi le trasa subrdonaților săi linii de lucru în dosarele pe care aceștia le instrumentează, cerând, în special, dosare de răsunet, cu miniștri sau chiar prim-miniștri în funcție, la acel moment. Ulterior apariției acestei înregistrări în presă, prim-adjunctul lui Kovesi, celebrul Marius Iacob, a demarat cercetări interne, intenționând să-și supună subalternii testului cu aparatul poligraf, pentru a afla cine anume a înregistrat ședința și cine a predat presei această înregistrare. Refuzul procurorilor Doru Țuluș și Mihaela Moraru Iorga de a se supune acestui test cu poligraful a generat decizia Laurei Kovesi de a cere CSM aviz pentru revocarea celor doi din funcțiile de la DNA.

Ulterior, împotriva Mihaelei Moraru Iorga au fost aduse noi acuzații, cum ar fi faptul că a înregistrat tardiv un denunț într-un dosar, că s-au găsit în fișetul unui ofițer de poiție judiciară cu care lucra o importantă sumă de bani și ceasuri scumpe, nedepuse la Camera de Probe. Unul dosarele pe care Mihaela Moraru Iorga le instrumenta la momentul în care a fost revocată viza prăbușirea unei secțiuni din Autostrada Sibiu-Orăștie, tronson la care a furnizat materiale de construcții firma aparținând lui Eduard Kovesi, fostul soț al șefei DNA.

 

Fost procuror DNA, între 2002 și 2004

Nota-raport întocmită, în nume personal, de procurorul-inspector Elena Rădescu și înaintată CSM nu este însușită de Inspecția Judiciară și vine într-un moment în care procurorii membri CSM încearcă decapitarea Inspecției Judiciare chiar înaintea prezentării raportului de control la DNA. Încercarea a eșuat, deocamdată, pentru că judecători din CSM, în frunte cu președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, au boicotat cvorumul pentru ședinţa Consiliului de săptămâna trecută. Atitudinea șefei echipei de control de la Inspecția Judiciară poate fi, astfel, catalogată ca o a doua încercare de dinamitare a rezultatelor anchetei derulate la nivelul Direcției Naționale Anticorupție.

Elena Rădescu a activat, între 1989 și 1990, ca și consilier juridic la Vălenii de Munte, iar din noiembrie 1990, până în aprilie 1995, a fost procuror la Procuratura Locală Vălenii de Munte. În perioada mai 1995 – aprilie 1999, a lucrat ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, iar până în 2002 a activat ca procuror-inspector la Parchetul General. În perioada decembrie 2002 – noiembrie 2004 a fost procuror-inspector la Direcția Națională Anticorupție (perioada în care a instrumentat dosarul împotriva judecătorului Traian Munteanu), iar din iulie 2005, până în iunie 2006, a fost procuror plin la Parchetul General. Din 2006 este inspector la Direcția Inspecție pentru Procurori din cadrul Inspecției Judiciare a CSM.

Citeşte mai multe despre:   Traian Munteanu,   Elena Rădescu,   dna,   inspectia judiciara

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

În partajul soților Ghiță au intrat DNA și ANAF. Miza: 137,3 milioane euro

În partajul soților Ghiță au intrat DNA și ANAF. Miza: 137,3 milioane euro
Galerie Foto Sebastian Ghiță și soția sa, Mădălina, se judecă nu în unul, ci în trei dosare civile care au ca obiect partajul judiciar și lichidarea regimului matrimonial. Oficial nu există nicio...

Virgil Măgureanu și-a deschis fabrică de alcool. Partener, un condamnat pentru mită

Virgil Măgureanu și-a deschis fabrică de alcool. Partener, un condamnat pentru mită
Galerie Foto În timp ce fostul prieten politic al lui Victor Ponta, Bogdan Diaconu, îl acuză pe ex-premierul României că este omul lui Virgil Măgureanu, de la care s-ar fi inspirat denumirea formaţiunii...

Omul lui Kovesi de la DNA Ploiești, lovit crunt în instanță

Omul lui Kovesi de la DNA Ploiești, lovit crunt în instanță
Galerie Foto Suspendat din magistratură la începutul acestui an, omul de bază al Laurei Codruța Kovesi, de la “unitatea de elită a DNA” din Ploiești, a primit o grea lovitură la Înalta Curte de...

Povestea fugii lui Hayssam a ajuns la final

Povestea fugii lui Hayssam a ajuns la final
Galerie Foto Armatorul sirian Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului de marfă Iman T, la bordul căruia autoritățile române presupun că a părăsit țara Omar Hayssam, în anul 2006, rămâne să execute cei...

Dr. Paul Stoicescu: În astmul alergic, tusea nu este însoţită de febră

Dr. Paul Stoicescu: În astmul alergic, tusea nu este însoţită de febră
Tusea este drumul de a elimina surplusul de secreţii din plămâni, dar şi impurităţile inhalate din aer prin acel curent puternic de aer. În pneumonie, sunt prezente fenomenele de tuse şi febră. Î...

Familia lui Florian Coldea, încă o firmă cu activitate în domeniul medical. Probleme cu Fiscul încă de la debut

Familia lui Florian Coldea, încă o firmă cu activitate în domeniul medical. Probleme cu Fiscul încă de la debut
Galerie Foto O nouă companie care a fost înfiinţată de familia lui Florian Coldea, la Cluj-Napoca, a înregistrat în primul an de activitate un profit de aproximativ 60.000 de euro. Societatea, care se ocupă cu...

Rețeaua lui Soros, introdusă direct în clădirea Guvernului României

Rețeaua lui Soros, introdusă direct în clădirea Guvernului României
Mai multe ONG-uri, finanțate direct sau indirect de controversatul miliar­dar George Soros, au fost selectate, în primăvara anului trecut, de către însuși prim-ministrul României de la acea...

Burlanele și jgheaburile de la Palatul Cotroceni, dezghețate iarna cu aparatură de 57.000 de euro

Burlanele și jgheaburile de la Palatul Cotroceni, dezghețate iarna cu aparatură de 57.000 de euro
O firmă din Târgu Mureș va monta, în următoarea perioadă, la Palatul Cotroceni instalații care să menţină temperatura burlanelor şi a jgheaburilor corpurilor de clădire în care funcționează...

Țara creditelor ucigașe

Țara creditelor ucigașe
Galerie Foto Sute de oameni se sinucid anual din pricina datoriilor către bănci sau instituții financiare nebancare. De multe ori aceștia ajung să nu mai vadă nicio ieșire din impas din cauza unor contracte cu clauze care...

Mâncărurile care „întârzie” în stomac

Mâncărurile care „întârzie” în stomac
Românii au căutat totdeauna bucuria unor mese sărbătoreşti, s-au ospătat cu rudele şi prietenii, au ciocnit căte un pahar sau mai multe, au stat în jurul mesei cu bucate ademenitoare ore lungi. Ce...

Compania de autostrăzi, contracte pe bandă rulantă cu un client al DNA

Compania de autostrăzi, contracte pe bandă rulantă cu un client al DNA
Galerie Foto Două firme controlate, direct sau prin interpuși, de către afaceristul piteștean Gheorghe Văsîi, trimis în judecată, în 2015, în dosarul privind cele 80 de autobuze din Pitești, în...

Culmea securităţii: SRI se dotează pe el însuși, contra cost, cu tehnică de investigare informatică

Culmea securităţii: SRI se dotează pe el însuși, contra cost, cu tehnică de investigare informatică
Galerie Foto Serviciul Român de Informații a cumpărat, de la firma… Serviciului Român de Informaţii aparatură specială pentru investigarea infracționalității informatice și pentru analiza probelor...

Există credite de care nici moartea nu te scapă

Există credite de care nici moartea nu te scapă
Galerie Foto Model de credit pe piaţa din România: iei 20.000 de euro, plăteşti timp de cinci ani câte 600 de euro pe lună, iar în ultima trebuie să aduci... tot 20.000 de euro. Ca şi cum ai lua-o de la...

Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, trimite sudori în Irlanda, căpșunari în Olanda și TIR-iști în Germania

Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean, trimite sudori în Irlanda, căpșunari în Olanda și TIR-iști în Germania
Galerie Foto Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, omul care l-a salvat, în 2012, pe Traian Băsescu, de rezultatul referendumului de demitere al acestuia din scaunul de la Cotroceni, a intrat...

Băneasa Investments, pierderi de un milion de euro. Nici dividendele către acționari nu au putut fi plătite

Băneasa Investments, pierderi de un milion de euro. Nici dividendele către acționari nu au putut fi plătite
Galerie Foto Băneasa Investments SA a convocat o Adunare Generală a Asociaților pentru a certifica faptul că au existat pierderi serioase în activitatea derulată. Mai exact, din pricina unei “găuri” de un...
Serviciul de email marketing furnizat de